Japonia. Reclamanții susțin că scrutinul câștigat cu o mare majoritate de partidul ultraconservator al premierului Sanae Takaichi au fost organizate fără corectarea ponderii circumscripțiilor: în cele mai populate din acestea sunt de 2,1 ori mai mulți alegători decât în cele cu cei mai puțini locuitori. De exemplu, în districtul 3 din insula Hokkaido din nord sunt 462.999 de cetățeni pe listele electorale, în timp ce în districtul 1 din Tottori, în vestul Japoniei, sunt înregistrați doar 220.820 de votanți posibili.

La precedentele alegeri, în 2024, disparitatea a fost de 2,06, ceva mai mică decât în 2021, când se înregistra 2,08, însă acum situația s-a înrăutățit.

Curtea Supremă a Japoniei a decis în septembrie 2025 că inegalitatea între circumscripții din 2024 a fost constituțională, după ce o lege revizuită a redus cu câte un loc reprezentarea în parlamentul de la Tokyo a zece prefecturi cu populație mai mică, realocând mandatele în capitală și în patru prefecturi mai dens populate.

Înaltele curți sunt primele instanțe unde se judecă valabilitatea alegerilor. Curtea Supremă ar putea ajunge să pronunțe din nou o decizie unificată pentru toate procesele respective abia în martie 2027.

Sursa: AGERPRES