Franța. Durov, în vârstă de 39 de ani, venea de la Baku şi urma să petreacă cel puţin o seară la Paris, unde avea prevăzută o cină, a declarat o sursă apropiată dosarului.

El urmează să fie prezentat justiţiei duminică.

Ofmin, autoritatea franceză responsabilă cu lupta împotriva violenţelor contra minorilor, emisese un mandat de arestare pe numele lui Pavel Durov într-o anchetă preliminară pentru diverse infracţiuni precum escrocherie, trafic de droguri, hărţuire online, criminalitate organizată, apologia terorismului şi fraudă, a explicat o altă sursă apropiată dosarului.

Justiţia franceză îi reproşează lui Pavel Durov că, prin absenţa moderării conţinuturilor pe Telegram şi necolaborarea cu anchetatorii, nu a acţionat împotriva utilizării delictuale a mesageriei sale de către unii abonaţi.

„Ajunge cu impunitatea Telegram”, a declarat unul dintre anchetatori, mirat că Durov, deşi ştia că este dat în urmărire în Franţa, a decis totuşi să vină la Paris.

Pe Telegram, mesageria online lansată în 2013 de Pavel Durov şi fratele său, Nikolai, şi având sediul social în Dubai, comunicaţiile sunt criptate de la un capăt la altul. Telegram s-a poziţionat în contracurent cu platformele online americane, criticate pentru exploatarea mercantilă a datelor personale ale utilizatorilor.

Compania s-a angajat să nu dezvăluie niciodată informaţii despre utilizatori.

Într-unul din rarele sale interviuri, Durov a spus, în aprilie, în Dubai, că a avut ideea de a lansa o platformă criptată după ce fusese supus la numeroase presiuni din partea autorităţilor ruse în epoca reţelei sociale VK, pe care o crease în Rusia şi pe care între timp a vândut-o, părăsind ţara în 2014.

El a spus că a încercat apoi să se instaleze la Berlin, Londra, Singapore sau San Francisco, însă a optat pentru Dubai, pentru mediul de afaceri şi neutralitatea sa.

„Cred că facem o treabă bună cu Telegram, cu 900 milioane de utilizatori, care vor depăşi probabil miliardul de utilizatori lunari activi peste un an”, a afirmat el.

În emiratul din Golf, Telegram s-a pus la adăpost de regulile de moderare în contextul în care Uniunea Europeană şi Statele Unite pun presiuni pe marile platforme pentru a elimina conţinutul declarat ilegal.

Cu grupuri de discuţii ce pot găzdui până la 200.000 de persoane, mesageria este acuzată uneori că amplifică potenţialul viral al unor informaţii false şi proliferarea unor conţinuturi de ură, neonaziste, pedofile, complotiste sau teroriste, adaugă AFP.

Sursa: AGERPRES