Acest proiect de lege adoptat de parlamentul rus include un amendament la legea apărării, în virtutea căruia rezerviștii care semnează contracte cu Ministerul Apărării vor putea fi mobilizați pentru a îndeplini misiuni de apărare a infrastructurilor critice.

După un program de instrucție militară, rezerviștii vor îndeplini misiuni de protejare a infrastructurilor timp de 45 de zile, după care va fi efectuată rotația lor. Ei ar putea fi echipați cu arme ușoare și cu rachete antiaeriene portabile, sau vor opera sisteme anti-drone mai complexe, precum sisteme antiaeriene ori de război electronic.

Nu este însă vorba despre o mobilizare propriu-zisă, iar rezerviștii care vor fi implicați în misiunile de apărare a acestor infrastructuri nu vor fi trimiși pe front în războiul din Ucraina, lucru ce li se va garanta prin contract.

Președintele Putin a dispus în septembrie 2022 mobilizarea a circa 300.000 de rezerviști pentru războiul din Ucraina, dar de atunci nu a mai decretat nicio altă mobilizare, întrucât aceea a provocat exodul a sute de mii de ruși care și-au părăsit țara de teama că ar putea fi trimiși pe front.

Putin a promis că nu va mai ordona vreo mobilizare pentru trimiterea pe front, el susținând că ar fi suficient numărul celor care se oferă voluntari și semnează contracte cu armata, fiind atrași de soldele generoase și de alte beneficii sociale.

Ucraina recurge cu regularitate la atacuri cu drone asupra unor obiective strategice ruse, precum rafinării, rezervoare de combustibil, depozite de muniții sau aerodromuri militare, într-o tactică de război asimetric menită să perturbe logistica armatei ruse și să diminueze veniturile obținute de statul rus din exporturile de produse energetice.

La rândul ei, Rusia atacă în valuri cu drone și rachete infrastructurile de electricitate și gaze ale Ucrainei, provocând pene de curent tot mai dese în timp ce se apropie iarna.

Sursa: AGERPRES