Descoperirea făcută de roverul cu şase roţi în craterul Jezero reprezintă una dintre cele mai bune dovezi de până acum despre posibilitatea ca vecinul planetar al Pământului să fi adăpostit cândva viaţă.

Joel Hurowitz de la Universitatea Stony Brook, autorul principal al studiului publicat în revista Nature, a declarat că o “potenţială biosemnătură” a fost detectată în roca care s-a format într-o perioadă în care se credea că craterul Jezero era un mediu acvatic, acum între 3,2 şi 3,8 miliarde de ani.

Administratorul interimar al NASA, Sean Duffy, a declarat într-o conferinţă de presă că oamenii de ştiinţă ai agenţiei spaţiale americane au examinat datele timp de un an şi au concluzionat că “nu putem găsi o altă explicaţie, aşa că acesta ar putea fi cel mai clar semn de viaţă pe care l-am găsit vreodată pe Marte – ceea ce este incredibil de interesant”.

NASA a publicat o imagine a rocii – o argilă roşie-ruginie, cu granulaţie foarte fină – care prezintă caracteristici inelare asemănătoare petelor de leopard şi urme întunecate asemănătoare seminţelor de mac. Aceste caracteristici ar fi putut fi produse atunci când roca se forma prin reacţii chimice care implică viaţă microbiană, potrivit cercetătorilor.

O biosemnătură potenţială este definită ca o substanţă sau structură care poate avea o origine biologică, dar necesită mai multe date sau studii suplimentare înainte de a se putea trage o concluzie cu privire la absenţa sau prezenţa vieţii.

Nicky Fox, administrator asociat al Direcţiei NASA pentru Misiuni Ştiinţifice, a precizat că oamenii de ştiinţă nu au anunţat descoperirea unui organism viu. “Nu este viaţa însăşi”, a declarat Fox la conferinţa de presă.

Din 2021, roverul explorează craterul Jezero, o zonă din emisfera nordică a planetei care a fost odată inundată cu apă şi care găzduieşte un bazin lacustru antic. Oamenii de ştiinţă cred că mai multe canale ale unor râuri s-au revărsat peste peretele craterului şi au creat un lac.

Perseverance a analizat roci şi materiale libere numite regolit cu instrumentele sale de la bord, apoi a colectat mostre şi le-a sigilat în tuburi depozitate în interiorul roverului.

Roverul a colectat o mostră ce a fost numită “Sapphire Canyon” în iulie 2024 dintr-o rocă numită Cheyava Falls, într-o locaţie cunoscută sub numele de formaţiunea stâncoasă Bright Angel. Proba a provenit dintr-un set de aflorimente stâncoase de la marginile Neretva Vallis, o vale fluvială antică de aproximativ 400 de metri lăţime, sculptată de apa care se revarsă în crater.

Au fost detectate două minerale care par să se fi format ca urmare a reacţiilor chimice dintre nămolul formaţiunii Bright Angel şi materia organică prezentă în acel nămol, a spus Hurowitz. Acestea sunt: vivianit, un mineral care conţine fier şi fosfor, şi greigit, un mineral care conţine fier şi sulf.

“Aceste reacţii par să fi avut loc la scurt timp după ce nămolul a fost depus pe fundul lacului. Pe Pământ, reacţii ca acestea, care combină materia organică şi compuşii chimici din nămol pentru a forma noi minerale precum vivianitul şi greigitul, sunt adesea determinate de activitatea microbilor”, a declarat Hurowitz pentru Reuters.

“Microbii consumă materia organică în aceste medii şi produc aceste noi minerale ca produs secundar al metabolismului lor”, a spus Hurowitz.

Instrumentele roverului au descoperit că roca era bogată în carbon organic, sulf, fosfor şi fier în forma sa oxidată, de rugină. Această combinaţie de compuşi chimici ar fi putut oferi o sursă bogată de energie pentru metabolismul microbian, a spus Hurowitz, care a îndemnat totuşi la prudenţă.

“Motivul, însă, pentru care nu putem susţine că aceasta este mai mult decât o potenţială biosemnătură este că există procese chimice care pot provoca reacţii similare în absenţa biologiei şi nu putem exclude complet aceste procese doar pe baza datelor roverului”, a spus Hurowitz.

Conform oamenilor de ştiinţă, Marte nu a fost întotdeauna locul neprimitor care este astăzi, în trecutul îndepărtat al planetei existând apă lichidă la suprafaţa sa.

Eşantionul colectat şi analizat de Perseverance oferă un nou exemplu de tip de potenţială biosemnătură pe care comunitatea de cercetare o poate explora pentru a încerca să înţeleagă dacă aceste caracteristici au fost sau nu formate de viaţă, a spus Hurowitz, “sau, alternativ, dacă natura a conspirat pentru a prezenta caracteristici care imită activitatea vieţii”.

“Putem face multe progrese în această privinţă cu experimente de laborator şi lucrări de teren aici, pe Pământ, pentru a încerca să înţelegem diversele căi care ar putea crea caracteristici precum cele pe care le observăm în formaţiunea Bright Angel. Dar testele finale pot fi efectuate doar asupra eşantionului de bază Sapphire Canyon dacă şi când acesta va fi adus înapoi pe Pământ pentru studiu”, a adăugat Hurowitz.

Sursa: AGERPRES