Sonda Chang’e 5, care a aselenizat marţi, a depozitat, conform planurilor, eşantioanele recoltate într-un container special. “Operaţiunea de prospectare ştiinţifică s-a derulat aşa cum era prevăzut”, a anunţat agenţia spaţială chineză.

Obiectivul sondei chineze constă în aducerea pe Terra a unei cantităţi de aproximativ două kilograme de roci lunare, ce vor fi captate în special prin foraje realizate la nivel scoarţei selenare până la adâncimi de doi metri. După analizarea lor de către oamenii de ştiinţă, aceste roci vor oferi cel mai probabil noi informaţii despre istoria Lunii.

Potrivit Reuters, operaţiunea de colectare a rocilor lunare a fost finalizată în 19 ore, a precizat agenţia spaţială chineză, care nu a precizat însă cantitatea totală de eşantioane colectate.

Specialiştii chinezi doreau iniţial să colecteze roci lunare pe parcursul unui interval de două zile, iar întreaga misiune ar trebui să aibă o durată de aproximativ 23 de zile.

Modulul de ascensiune urmează să decoleze de pe scoarţa selenară având la bordul său eşantioanele prelevate şi să se conecteze cu un modul spaţial care se află în prezent pe orbita Lunii. Apoi, eşantioanele vor fi transferate într-o capsulă de revenire, care le va aduce pe Terra.

Aducerea rocilor selenare pe Terra ar trebui să aibă loc înainte de jumătatea lunii decembrie, cu o aterizare programată în Mongolia Interioară, o regiune autonomă din nordul Chinei.

Dacă revenirea pe Terra se va desfăşura fără probleme, China va deveni cea de-a treia ţară din lume care va reuşi să aducă astfel de eşantioane pe Pământ, după Statele Unite şi fosta U.R.S.S.

Precedenta misiune de acest tip a fost una sovietică, Luna 24, realizată cu succes în 1976.

Subliniind înaltul nivel tehnic al misiunii, televiziunea publică chineză CCTV a descris Chang’e 5 drept una dintre operaţiunile “cele mai complicate şi mai delicate” din cadrul programului spaţial naţional.

Sonda Chang’e 5 a fost lansată pe 24 noiembrie de pe insula tropicală Hainan din sudul Chinei. Dispozitivul spaţial s-a plasat pe orbita Lunii în cursul zilei de sâmbătă, după o călătorie în spaţiu de 112 ore.

Dincolo de interesul ştiinţific ce vizează recuperarea eşantioanelor, această misiune permite Chinei să testeze manevrele şi tehnologiile considerate cruciale pentru proiectul său ce vizează trimiterea de astronauţi pe Lună până în anul 2030.

Aceasta nu este însă prima misiune prin care China a lansat un vehicul spaţial spre Lună în cadrul programului Chang’e – numele zeiţei Lunii din mitologia chineză.

China a plasat deja doi mici roboţi teleghidaţi pe Lună (“Iepurele de jad”) în 2013 şi 2019. Misiunea Chang’e 4 a asolizat pe faţa nevăzută a Lunii, devenind prima sondă spaţială din lume care a reuşit această performanţă.

Această ţară investeşte miliarde de euro în programul său spaţial, pentru a recupera decalajul ce o separă de Statele Unite, Rusia şi UE.

China a trimis primul ei astronaut în spaţiu în 2003 şi doreşte să finalizeze în iunie 2021 constelaţia de sateliţi care vor compune propriul ei sistem de navigaţie prin satelit Beidou, considerat un rival al sistemului GPS american.

Totodată, China a lansat în acest an o altă sondă într-o călătorie de câteva luni spre Marte, unde doreşte să opereze un mic robot teleghidat începând din 2021.

China intenţionează, de asemenea, să construiască o staţie spaţială proprie începând din 2022.

SURSA: AGERPRES