Informaţia a fost anunţată de cercetători la simpozionul American Geophysical Union din Washington, SUA, desfăşurat pe 12 decembrie.

“Ce vedem este ceva cu totul nou”, a precizat Nour Raouafi, fizician la Johns Hopkins University Applied Physics Lab. “Nimeni nu a văzut asta până acum”, a adăugat savantul.

Parker a fost lansată pe 12 august şi va efectua 24 de treceri apropiate de Soare în următorii şapte ani, ajungând în cele din urmă la doar 6 milioane de kilometri de suprafaţa solară.

Sonda a realizat primul zbor apropiat pe 6 noiembrie, trecând la aproximativ 24 de kilometri de suprafaţă, adică de două ori mai aproape decât sonda precedentă Helios, lansată în anii 70. La viteză maximă, Parker atingea 375.000 de kilometri pe oră, de două ori viteza lui Helios, potrivit Science News.

Întrucât sonda s-a aflat pe partea opusă a Soarelui faţă de Terra în timpul apropierii, Parker nu a început să transmită observaţiile decât începând cu 7 decembrie.

Una dintre imaginile transmise de Parker arată un filament de plasmă în cel mai mare detaliu. Echipa de cercetători speră ca imaginea să ajute la explicarea motivului pentru care coroana este de circa 300 de ori mai fierbinte decât suprafaţa solară.