Potrivit unui comunicat emis de Rada Supremă de la Kiev (parlamentul ucrainean), actul normativ “asupra amendamentelor aduse unor legi ale Ucrainei pentru luarea în considerare a evaluării experţilor Consiliului Europei şi organismelor sale privind drepturile minorităţilor (comunităţilor) naţionale în unele zone” revizuieşte şapte legi, respectiv legea asupra autoguvernării locale în Ucraina, legea asupra educaţiei superioare, legea educaţiei, legea privind asigurarea folosirii limbii ucrainene ca limbă de stat, legea asupra educaţiei secundare generale cuprinzătoare, legea asupra minorităţilor (comunităţilor) naţionale şi legea presei. Aceste legi conţin prevederi legate de unele aspecte ale respectării drepturilor minorităţilor naţionale în sferele educaţiei şi folosirii limbilor minorităţilor.

Actul normativ adoptat vineri oferă un echilibru între respectarea corespunzătoare a drepturilor minorităţilor naţionale şi interesele Ucrainei şi ale cetăţenilor săi de protejare a limbii de stat, afirmă parlamentul ucrainean în acelaşi comunicat.

În urma amendamentelor adoptate prin acest act normativ, instituţiile de învăţământ superior private vor avea dreptul să-şi aleagă liber limba de studiu dacă aceasta este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, dar vor trebui să asigure că persoanele înscrise în aceste instituţii studiază şi limba de stat a Ucrainei, ca disciplină academică separată.

De asemenea, în clasele (grupele) care studiază în limbi ale minorităţilor naţionale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, dreptul de a folosi respectiva limbă a minorităţii naţionale în procesul de învăţământ va fi garantat împreună cu limba de stat a Ucrainei.

Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care şi-au început ciclul de învăţământ secundar înainte de 1 septembrie 2018 în limba respectivei minorităţi naţionale vor avea dreptul să-şi continue procesul educaţional până la încheierea ciclului lor de învăţământ secundar conform regulilor aplicate înaintea intrării în vigoare a legii privind “protejarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat”.

Un parlamentar ucrainean care a contribuit la redactarea actului normativ adoptat vineri, Volodimir Viatrovici, a precizat că niciuna din noile prevederi nu se vor aplica limbii ruse, întrucât aceasta este limba statului agresor.

Într-o opinie emisă în luna iunie, Comisia de la Veneţia (Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept) a apreciat că noua lege ucraineană a minorităţilor naţionale oferă garanţii în conformitate cu standardele internaţionale, dar pentru asigurarea deplinei conformităţi cu aceste standarde unele dispoziţii ale legii trebuie reconsiderate.

La fel ca într-o opinie anterioară, din 2017, Comisia de la Veneţia a sesizat faptul că diminuarea considerabilă a predării în limbile minorităţilor pune în pericol supravieţuirea şcolilor cu predare în limbile minorităţilor, nivelul de cunoaştere al limbilor minorităţilor şi inclusiv identitatea lingvistică a minorităţilor în Ucraina.

Pe 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a evaluat pozitiv reformele efectuate de Ucraina în materie de stat de drept şi combatere a corupţiei, dar a cerut Kievului îmbunătăţiri rapide ale legii privind folosirea limbilor minorităţilor naţionale în sistemul de învăţământ şi în spaţiul public, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia.

Ungaria a acuzat în mod repetat Ucraina că încalcă drepturile minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia, mai ales în ce priveşte educaţia. Consilierul politic al premierului ungar Viktor Orban, Balazs Orban, a reafirmat după evaluarea Comisiei Europene din noiembrie că noua versiune a legii care reglementează drepturile şi folosirea limbilor minorităţilor naţionale, adoptată în septembrie, “le face viaţa mai grea maghiarilor” în Ucraina, “mai ales în educaţia copiilor”. Ungaria “nu poate sprijini integrarea europeană a Ucrainei dacă această lege este în vigoare”, a avertizat oficialul ungar.

Separat de actul normativ ce priveşte minorităţile adoptat vineri, parlamentul de la Kiev a votat alte două legi tot pentru îndeplinirea unor criterii de deschidere a negocierilor de aderare la UE, legate de combaterea corupţiei. Cele două acte normative prevăd suplimentarea personalului Biroului Naţional Anti-Corupţie şi sporirea prerogativelor Agenţiei Naţionale de Prevenire a Corupţiei pentru ca aceasta să poată verifica averile. De asemenea, un proiect de lege privind lobby-ul a fost aprobat marţi de guvernul ucrainean.

Cele 27 de state membre ale UE vor decide la Consiliul European de săptămâna viitoare dacă aprobă recomandarea Comisiei Europene de lansare a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, decizie care necesită unanimitatea, ameninţată însă de opoziţia premierului ungar Viktor Orban.

“Ucraina este cunoscută drept una dintre cele mai corupte ţări din lume. Este o glumă! Nu putem lua decizia de a începe un proces de negocieri de aderare”, a afirmat Orban într-un interviu publicat vineri de săptămânalul francez Le Point.

Premierul ungar a mai estimat că, dacă Ucraina aderă la UE, atunci Franţa, de exemplu, va trebui să plătească “peste 3,5 miliarde de euro în plus la bugetul comun al Uniunii”.

Sursa: AGERPRES