Rusia. Nadejdin, care apare uneori la televiziunea de stat, unde critică autorităţile înainte de a fi întrerupt rapid de prezentatori, trebuie să strângă 100.000 de semnături în întreaga Rusie până la sfârşitul lunii ianuarie pentru a-i fi înregistrată candidatura.

Susţinătorii săi afirmă că a depăşit deja pragul de 100.000 de semnături, obţinând un sprijin considerabil la Moscova şi Sankt Petersburg, dar are încă nevoie de mai multe din alte zone ale Rusiei, deoarece semnăturile trebuie să fie repartizate în cel puţin 40 de regiuni ale uneia din cele mai mari ţări din lume.

Nadejdin a declarat că are încredere că va fi înregistrat în calitate de candidat la prezidenţiale şi că a fost surprins de modul în care apelul său de a se pune capăt războiului Rusiei în Ucraina a determinat oamenii să stea la coadă în plină iarnă rusească şi în străinătate pentru a-şi depune semnăturile în sprijinul său.

„Opoziţia faţă de război este enormă. Oamenii s-au săturat de toate astea. Ei vor să trăiască o viaţă normală într-o ţară normală, nu vor ceea ce se petrece”, a declarat el într-un interviu acordat Reuters.

„Oamenii semnează nu pentru că într-adevăr mă apreciază, ci pur şi simplu pentru că este o oportunitate de a face ceva pentru pace, pentru ca toată chestia asta să ia sfârşit şi pentru ca oamenii să nu mai moară”, a declarat Nadejdin, care – potrivit Reuters – părea remarcabil de relaxat pentru un om care sfidează formidabila maşinărie politică a Kremlinului.

Un mic eşantion de alegători intervievaţi de Reuters a părut să confirme că el a atras un vot general împotriva războiului.

„Am venit aici pentru a-mi exprima poziţia împotriva războiului. Cred că acesta este singurul mod de a-ţi declara poziţia, nu avem încă altul”, a declarat Serghei Iasinski, în vârstă de 42 de ani, rezident al Moscovei.

În sistemul politic strict controlat din Rusia, au existat personalităţi care au candidat împotriva lui Putin în trecut şi s-au prezentat ca fiind oponenţi autentici, dar au dezvăluit mai târziu că au făcut de fapt figuraţie ca parte a unei înţelegeri cu autorităţile.

Kremlinul susţine că alegerile din 15-17 martie reprezintă o adevărată competiţie politică şi că Putin, care se bucură de o cotă de popularitate de aproximativ 80%, este într-adevăr popular.

Putin, care a ales să candideze ca independent şi nu din partea partidului de guvernământ „Rusia Unită”, a strâns deja peste trei milioane de semnături, de peste 10 ori mai mult decât cele 300.000 de care are nevoie, afirmă susţinătorii săi.

Kremlinul mai spune că majoritatea ruşilor susţin ceea ce el numeşte „operaţiunea militară specială” a Moscovei în Ucraina.

Timp de aproape doi ani, televiziunea de stat a lucrat non-stop pentru a le transmite alegătorilor că acest conflict este o luptă existenţială cu Occidentul pentru o nouă ordine mondială.

Nu există nici îndoială cu privire la rezultatul alegerilor. Putin, care se află la putere în calitate de preşedinte şi prim-ministru de peste 20 de ani şi controlează toate pârghiile statului, ar urma să câştige un nou mandat de şase ani într-un scrutin despre care criticii săi spun că este o imitaţie grosolană a democraţiei.

În prezent, există 11 candidaţi la alegerile prezidenţiale. Criticii spun că Kremlinul are nevoie de oameni ca Nadejdin pentru a da o aparenţă de competiţie, chiar dacă rezultatul este cunoscut dinainte.

Întrebat miercuri dacă Nadejdin reprezintă o ameninţare politică pentru Vladimir Putin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Deloc, nu îl vedem ca pe un rival. Orice cetăţean are dreptul să candideze la preşedinţie dacă îndeplineşte o serie de condiţii”.

Dacă lui Nadejdin i s-ar permite să candideze şi ar obţine un mic procent din voturi, Kremlinul va putea arăta cât de slabă este opoziţia faţă de războiul din Ucraina. El ar putea fi, de asemenea, o supapă utilă pentru eliberarea tensiunilor din rândurile criticilor războiului, inclusiv ale unora dintre soţiile soldaţilor mobilizaţi.

Mulţi opozanţi ai războiului au fugit din Rusia sau au fost amendaţi sau întemniţaţi în conformitate cu legile dure care prevăd pedepse lungi cu închisoarea pentru oricine este condamnat pentru răspândirea de ştiri false despre armata rusă.

Nadejdin spune că a fost foarte prudent. „Nu încerc să încalc legea şi nici nu fac apel la tulburări. Acţionez în conformitate cu legea. Nu văd de ce nu aş putea fi înregistrat”, a spus el.

„Vreau să schimb ţara. Vreau ca Rusia să fie o ţară paşnică şi liberă”, susţine acesta.

El a spus că singura sa finanţare provine de la susţinătorii de bază şi a glumit pe seama faptului că a luat unele măsuri modeste pentru a-şi proteja securitatea personală. Dar a vorbit şi despre şansele sale electorale într-un mod în care puţini oameni din Rusia de astăzi ar îndrăzni.

„Aţi văzut cozi în faţa sediului de campanie al lui Putin, aţi văzut mulţimi care stăteau în picioare în ger spunând că vor să-şi dea semnătura pentru Putin? Asta nu s-a întâmplat”, a spus el.

„Mi se pare, după ce am pornit această campanie, că Putin însuşi nu este foarte sigur de această (victorie)”, declară Nadejdin în interviul pentru Reuters.

Sursa: AGERPRES