“Comisia va propune în curând o strategie pentru întărirea drepturilor persoanelor LGBTQI (persoane lesbiene, gay, bisexuale, trans, queer, intersex)”, a declarat Ursula von der Leyen în primul său discurs privind starea Uniunii Europene, susţinut în Parlamentul European.

“Voi pleda pentru recunoaşterea reciprocă a relaţiilor familiale în UE: dacă eşti părinte într-o ţară, eşti părinte în toate ţările”, a spus ea.

“A fi tu însuţi nu este o chestiune de ideologie. Este identitatea ta. Şi nimeni nu poate să ţi-o ia”, a mai declarat Ursula von der Leyen.

“De aceea, aş vrea să fiu foarte clară: ‘zonele libere de LGBTQI’ sunt zone fără umanitate. Nu îşi au locul în Uniunea noastră”, a adăugat şefa CE.

În iulie, UE a refuzat subvenţii europene pentru şase oraşe poloneze din cauză că au adoptat rezoluţii privind ‘zone libere de orice ideologie LGBTQI’.

După arestarea, în august, a unei activiste la Varşovia, în Polonia s-au înmulţit manifestaţiile în semn de solidaritate cu comunitatea LGBT. Zeci de participanţi la această mobilizare au fost arestaţi în timpul unor ciocniri cu poliţia.

Luni, în timpul unei dezbateri în Parlamentul European, eurodeputaţii au atras atenţia asupra atingerilor aduse drepturilor persoanelor LGBT în această ţară profund catolică.

Eurodeputatul Pierre Karleskind, din partea grupului Renew Europe, a făcut apel la Comisia Europeană “să nu se teamă să iniţieze proceduri de infringement, să impună amenzi, să taie subvenţii”. Eurodeputata germană Terry Reintke (Verzi) a denunţat o “campanie prezidenţială ruşinoasă”, bazată pe homofobie şi transfobie.

Înainte de scrutinul prezidenţial din iulie, conservatorii aflaţi la putere au folosit cu promptitudine o retorică anti-LGBT. Preşedintele Andrzej Duda, care a fost reales, a comparat “ideologia LGBT” cu un “neobolşevism”.

Polonia, aflată în colimatorul Bruxellesului în legătură cu chestiuni privind statul de drept, face obiectul unei proceduri declanşate de Comisia Europeană în decembrie 2017 din cauza riscului de “încălcare gravă” a valorilor UE, ceea ce în teorie ar putea duce la sancţiuni, dar în practică nu avansează.

Reformele sale în domeniul justiţiei au fost condamnate în mai multe rânduri de justiţia europeană pentru că afectau independenţa judecătorilor.

Comisia Europeană va prezenta în viitorul apropiat un prim raport privind respectarea statului de drept în fiecare ţară din UE (independenţa justiţiei, pluralismul media, lupta anticorupţie).

SURSA: AGERPRES