Ungaria. „Toată lumea are o singură întrebare la Bruxelles acum: unde s-au dus banii?”, a spus Orban într-un clip video pe care l-a postat pe Facebook înaintea începerii summitului european.

Potrivit premierului ungar, Comisia Europeană a propus un amendament la bugetul UE „şi cere contribuţii suplimentare de sute de miliarde din partea statelor membre”, iar aceasta ridică întrebarea „cum s-a putut ca UE să fie împinsă în pragul falimentului”.

Detaliind propunerea Comisiei, el a amintit că Bruxellesul cere statelor UE fonduri de încă 50 de miliarde de euro „astfel încât să le poată da Ucrainei, deşi nu poate justifica cum au fost folosiţi banii cu care deja am contribuit”.

„Ei vor mulţi bani din partea statelor membre pentru a plăti dobânzile pentru împrumuturile efectuate” şi din care „Polonia şi Ungaria nu au primit până în prezent niciun cent”, a continuat Orban, făcând referire la fondurile ce revin Ungariei şi Poloniei în planul european de redresare în urma pandemiei, dar care au fost blocate de Comisia Europeană pentru aceste două ţări în urma conflictelor cu ele legate de statul de drept.

Mai mult, a adăugat premierul ungar, Comisia Europeană „vrea mai mulţi bani pentru migraţie, nu pentru a proteja frontierele, ci pentru a aduce migranţi” în UE.

„Şi, desigur, nu au uitat de ei înşişi. Cer miliarde de euro pentru a creşte salariile birocraţilor de la Bruxelles”, mai remarcă Orban.

Aşadar, „vrem în primul rând să ştim cum au fost cheltuiţi toţi banii cu care am contribuit. Şi apoi vrem un răspuns la întrebarea cine este responsabil pentru împingerea UE în pragul falimentului”, a concluzionat premierul ungar.

El declarase deja că cererea Comisiei Europene ca statele UE să-şi majoreze contribuţiile la bugetul comunitar este „inacceptabilă”, mai ales că Bruxellesul i-a blocat Ungariei nu doar fondurile pentru PNRR, ci şi pe cele din politica de coeziune.

Comisia Europeană le-a cerut săptămâna trecută statelor UE o contribuţie suplimentară de 65,8 miliarde de euro la bugetul multianual al blocului comunitar până în anul 2027, în special pentru finanţarea ajutorului financiar destinat Ucrainei, dar şi pentru gestionarea migraţiei şi investiţii în surse de energie verde.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a respins la rândul său propunerea Bruxellesului şi a cerut să fie folosiţi banii deja disponibili, argumentând că sumele alocate unor capitole bugetare, cum ar fi fondurile de coeziune sau cele din mecanismul european de rezilienţă (planul european de redresare în urma pandemiei), nu sunt folosite deplin şi există de asemenea posibilităţi pentru economii în cheltuielile administraţiei europene.

Sursa: AGERPRES