Astfel, în zona roşie au intrat în această săptămână Grenada, Bahamas, Barbados, Guyana, Bonaire, Saint Eustatius şi Saba şi Liechtenstein.
În zona roşie se mai găsesc Israel, Guam, Polinezia Franceză, Muntenegru, Dominica, Mongolia, Bermuda, Georgia, Serbia, Cuba, Saint Lucia, Suriname, Malaysia, Saint Kitts şi Nevis, Kosovo, Sint Maarten, Marea Britanie, Seychelles, Anguilla, Palestina, Antigua şi Barbuda, Statele Unite ale Americii, Costa Rica, Aruba, Slovenia, Insula Man, Elveţia, Albania, Azerbaidjan, Botswana, Iran, Irlanda, Insulele Virgine ale Statelor Unite, Estonia, Macedonia de Nord, Lituania, Belize, Brunei Darussalam, Maldive, Turcia, Jersey, Norvegia, Fiji, Grecia, Cipru, Jamaica, Sri Lanka, Kazahstan, Africa de Sud, Brazilia, Nepal, India.
Potrivit CNSU, în zona galbenă au intrat din zona roşie, în urma scăderii incidenţei, Bulgaria, Franţa, Thailanda, Puerto Rico, Eswatini şi Guernsey, şi din zona verde, în urma creşterii incidenţei, Republica Moldova, Honduras, Noua Caledonie, Saint Vincent şi Grenadine şi Gibraltar.
De asemenea, în zona verde au intrat Spania, Danemarca, Luxemburg, Mexic, Panama, Argentina, Maroc şi Montserrat.
Lista aprobată joi intă în vigoare începând cu data de 19 septembrie, ora 00.00.
SURSA: MEDIAFAX
Trimite articolul
X
marcel says: De admirat tarile cu incidentele minime din zona verde si intamplator cu rata de vaccinare sub 20%. Si campionii vaccinarii cu un procent de aproape 90% sunt pe lista rosie , chiar in frunte de vreo 2 luni. Totul este foarte logic !! Oare handi de Covidieni cum i-si explica acest fenomen paranormal ????
-
SN says:
Ia vezi și câte țări din zona roșie au rată de vaccinare scăzută: Georgia, Palestina, Kosovo, Botswana, Iran, Jamaica, Africa de Sud, India.
Și câte cu rată mare de vaccinare sunt în zona verde: Luxemburg, Canada, Spania, Suedia, Finlanda, Malta, Ungaria, Chile, Uruguay, Qatar, UAE, Italia.
Pentru că între cele două variabile nu există nici măcar o corelație semnificativă, dar mite o relație cauzală. Dar când vezi doar ceea ce susține convingerile tale a priori, realitatea pare paranormală…-
Mda says:
Ratiocinarile tale sunt de o ipocrizie monumentala cand cauti exemple care sa-ti sustina tie convingerile ca sa bamezi pe altul ca face la fel. Da, adevarul e undeva la mijloc cu specificatia ca si in cazul asta cu listele ca si la masurile antisociale asa zisele “beneficii care depasesc riscurile” ale SEDK nu sunt deloc luate in seama. Deci partea pur politica a campaniei de vaccinare cu “invins pandemia” nu e influentata de partea pur medicala atunci cand e vorba de masuri antisociale si discriminatorii si nu s-a dovedit nicicum ca partea politica ar fi avut efecte benefice asupra partii medicale, dimpotriva, exista deja studii care arata ca lockdownurile, mastile, programul redus al magazinelor, etc, pot avea chiar efecte inverse(asa cum sunt si fact-checkuri care le contrazic). Fiecare sa creada pe cine vrea sau pe cine poate, eu aleg sa-i cred pe cei cu experienta reala in campanii de vaccinare sau epidemiologie “pe teren” in defavoarea fact-checkerilor, macar dreptul de a alege pe cne sa crezi inca e in vigoare. Cat despre partea pur medicala mai ai rabdare pana in 2023 si atunci poate vom sti mai multe. Daca vii cu chestii de genul ca “poate fi nu inseamna ca asa si e” atunci te injur.😵
-
A revenit delirul, se pare. Un alt răspuns ca nuca-n perete. Ești deja expert la așa ceva. Decât să aberezi pe lângă subiect, calculează indicele de corelație între rata de vaccinare, incidența cazurilor noi și incidența deceselor (dacă știi să faci asta) și vezi cum stau lucrurile și atunci putem vorbi la concret, altfel bați câmpii în stil PCA, dar ești amuzant în deriva ta 😂
-
PCR mesager says:
Nu m-as baga dar sunt curios si eu ce efect are indicele de corelatie a lu pește prajit la listele astea ??? eu vad o singura coloana in dreapta cu rata de incidenta cumulata la 1000 locuitori 🥺
-
@PCR mesager, indicele de corelație nu are efect, ci relevanță dacă e ridicat, deoarece indică o asociere între două variabile și pornind de la asociere poți cercetare dacă e vorba de o relație cauzală sau de alt tip. Dacă corelația e slabă, cel mai probabil că asocierea celor două variabile e accidentală sau e un efect parazit datorat altor variabile.
Altfel spus: dacă vrei să investighezi relația dintre două variabile, pornești de la corelație și continui în funcție de valoarea acesteia. -
*poți cerceta
-
PS. Indicele de corelație nu e “a lu pește prăjit”, ci de regulă, se utilizează r Pearson sau rho Spearman în funcție de tipul și distribuția variabilelor 😉
-
-
-
Mocofan-club says: Atâtea liste dom’ne, n-ar fi mai simplu să avem o singură listă, una neagră?
