Printre victimele recente se numără și Patricia Brad, o actriță cunoscută din Cluj, care a fost păcălită să împrumute și să transfere nu mai puțin de 100.000 de lei, bani pe care i-a convertit în criptomonede și i-a trimis escrocilor.

O poveste demnă de un film… dar prea reală

Totul a început la 8 aprilie, o zi aparent obișnuită, care s-a transformat rapid într-un coșmar. Patricia a primit un apel de la ceea ce părea a fi o sucursală a Băncii Transilvania. I s-a spus că cineva din Iași încearcă să contracteze un credit de 100.000 de lei pe numele ei, folosind datele din buletin. Din acel moment, actrița a fost prinsă într-o capcană bine pusă la punct.

„Primul telefon a fost de la BT. Mi-au zis că cineva vrea să facă un credit pe numele meu, în Iași. Aveau toate datele mele reale din buletin. M-a apucat panica“, povestește Patricia.

A urmat un al doilea apel, de la un presupus agent de poliție. Acesta i-a spus că s-a deschis o anchetă penală în cazul ei și că trebuie să coopereze pentru a evita consecințe grave.

„M-au sunat inclusiv de pe un număr de fix, cel de pe site-ul BNR. Vocea suna profesionist, dar avea un accent de moldovean de peste Prut. Zicea că îl cheamă David Orțan și că este inspector financiar la BNR”, spune actrița Teatrului Național Cluj-Napoca.

Escrocul i-a trimis chiar și o „legitimație oficială” falsă, împreună cu un contract de confidențialitate care îi interzicea să discute cu oricine, nici măcar cu un avocat. I s-a spus că este „agent sub acoperire” pentru o investigație și că trebuie să acționeze discret.

Instrucțiuni precise, presiune psihologică și lipsă de sprijin

Pusă sub o presiune enormă și manipulată constant prin telefon, actrița a ajuns să creadă că trebuie să ajute ancheta. A fost îndrumată pas cu pas de escroci: să meargă la CEC Bank pentru a contracta un credit, să-l ridice și apoi să îl transfere urgent într-un cont „securizat”, deschis de BNR.

„Mi-au spus că, dacă le dau banii, vor închide linia de credit și astfel nu mai pot fi fraudată. M-au făcut să cred că ei mă protejează. De frică, am făcut tot ce mi-au cerut“, spune Patricia, vizibil afectată.

Deoarece la prima bancă site-ul ANAF nu funcționa și nu s-a putut acorda creditul, Patricia a fost îndrumată către o altă instituție bancară, BRD, unde a reușit în cele din urmă să ia banii. I-a retras și, conform instrucțiunilor, i-a transferat într-un bancomat dintr-un mall din Florești, sub forma unor monede virtuale.

„După ce am pus banii, au închis telefonul. Totul a durat cam șase ore. Apoi mi-au șters toate mesajele”, a declarat Patricia pentru Jurnal Bihorean.

Un prejudiciu de 140.000 de lei și șanse mici de recuperare

A doua zi dimineață, Patricia a depus plângere la Poliție, dar speranțele de recuperare a banilor sunt minime.

„Mi s-a spus că sunt șanse foarte mici să îi prindă și să-mi recuperez banii. Nu mai dorm nopțile. Îmi curge sânge din nas de la stres, de câteva zile”, declară actrița, menționând faptul că paguba totală este de 140.000 de lei, diferența de 40.000 de lei fiind dobânda percepută de bancă.

Banca Națională a României a transmis în mod repetat că nu deschide conturi pentru persoane fizice, nu acordă credite, nu emite carduri și nu solicită informații personale prin telefon, email sau mesaje. Orice astfel de contact este un semnal clar de fraudă. Experții în securitate cibernetică și reprezentanții autorităților recomandă populației să verifice întotdeauna identitatea celor care sună, să nu dea curs cererilor de transferuri urgente și să anunțe imediat autoritățile în cazul unui contact suspect.

„Tot ce-mi doresc acum e ca nimeni să nu mai treacă prin ce am trecut eu. Tocmai ăsta este și motivul pentru care am ales să îmi fac povestea publică“, spune Patricia, încheind cu un apel emoționant către ceilalți.

La scurt timp după postare, mai mulți internauți au relatat că au trecut prin aceeași situație. Unii dintre aceștia au povestit că au primit apeluri suspecte, similare cu cele menționate de utilizatorul care a scris postarea inițială.

Unul dintre ei a spus: „Și pe mine m-au sunat, este o nouă metodă de fraudă… Însă am intrat la bănuieli pentru că toți aveau un accent moldovenesc și atunci am sunat la bancă. Mi-au confirmat că le clonează numele, inclusiv al poliției. Am sunat și la poliție, iar aceștia mi-au spus că agentul cu care am vorbit nu a fost astăzi la birou. Atunci mi-am dat seama că e o țeapă. Sper că te adresezi poliției, dacă ai făcut pașii pe care ți i-au indicat”.

„Infractorii cibernetici nu mai sparg parole, ci emoții”

Dan Buștean, specialist IT și administrator al unei firme de securitate cibernetică din Oradea, subliniază faptul că suntem martorii unei noi generații de fraude extrem de bine concepute, bazate pe tehnici de inginerie socială. În prezent, infractorii cibernetici nu mai se bazează pe spargerea parolelor, ci pe manipularea emoțiilor victimelor, având ca principal instrument frica. Aceștia se prezintă drept reprezentanți ai unor instituții oficiale, precum bănci, poliție sau alte autorități, folosind numere de telefon ce par autentice, un ton amenințător și povești plauzibile. Scopul lor este simplu: să creeze panică și să nu lase timp victimei să gândească logic.

„Fraudele de acest tip nu sunt întâmplătoare, ci sunt meticulos planificate, pentru a destabiliza emoțional victimele și a le face vulnerabile în fața manipulării. Mulți dintre acești infractori au acces la baze de date sparte, în care datele personale ale oamenilor – nume, adrese de e-mail, CNP-uri și alte informații sensibile – sunt făcute publice pe internet. Astfel, chiar și detalii simple, precum numele și adresa de e-mail, pot fi suficiente pentru ca infractorii să creeze un scenariu extrem de credibil și să manipuleze victima”, spune Dan Buștean.

Expertul în IT recomandă un comportament extrem de precaut: fiți suspicioși. Indiferent de cât de oficial pare apelul, dacă sunteți contactați de cineva, închideți telefonul, respirați profund timp de 30 de secunde și apoi sunați înapoi la instituția respectivă, la poliție sau la o persoană de încredere. În niciun caz, nimeni dintr-o instituție oficială nu vă cere să păstrați secrete conversațiile sau să trimiteți bani pentru a vă proteja.

Aceste fraude nu discriminează vârstele; ele afectează tineri, adulți și în mod special persoane vârstnice. Prevenția trebuie să fie o prioritate, iar informarea și educarea celor din jur – părinți, bunici, vecini, colegi – este esențială. În opinia lui Buștean, prevenirea începe cu o simplă discuție, care poate face diferența între siguranța financiară și pierderi devastatoare.

Sursa: Bihon.ro