Măsurile mai sus menționate ar putea fi aplicate dacă proiectul depus la Senat, în 27 septembrie, va fi adoptat.

Propunerea legislativă privind interzicerea cumulului de funcții finanțate din bugetul de stat vizează „instituirea imposibilității ca o persoană să fie titularul a două sau mai multe contracte individuale de muncă, rapoarte de serviciu sau să fie beneficiarul a două sau mai multe acte de numire în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, în condițiile în care acestea sunt retribuite prin indemnizații sau salarii de la bugetul de stat“.

Potrivit inițiatorilor, măsura are ca scop evitarea conflictului de interese (când o persoană ocupă simultan mai multe funcții, ar putea apărea situații de incompatibilitate sau interese contradictorii), optimizarea cheltuielilor publice (limitarea numărului de contracte ar putea reduce povara financiară asupra bugetului public, prin evitarea supraîncărcării financiare a instituțiilor sau companiilor de stat) și asigurarea unei mai bune distribuiri a resurselor umane (limitarea cumulului de funcții permite ca mai multe persoane să ocupe posturi în instituții și să fie implicate activ în activitatea acestora).

Această restricție s-ar aplica autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome, societăților naționale și comerciale cu capital majoritar de stat, și ar fi relevantă în cazul în care veniturile persoanelor respective provin din bugetul de stat, fie sub forma indemnizațiilor, fie sub forma salariilor.

Excepția de la regulă

Inițiativă legislativă prevede și o serie de excepții de la regula interzicerii cumulului de funcții sau acte de numire în sectorul public. Aceste excepții sunt introduse pentru a permite anumitor categorii de persoane să ocupe mai multe funcții sau să obțină venituri din surse multiple, în anumite condiții. Astfel, sunt exceptate:

• • activitățile de orice fel din domeniul privat, unde cumulul de funcții nu este limitat;
  • cumulul de funcții bugetate de la bugetul de stat cu oricare funcții (în condițiile codului muncii) din domeniul privat (sub condiția ca doar o singură activitate să fie finanțată de la bugetul de stat);
  • interzicerea cumulului pensiei cu salariul;
  • persoanele alese în funcții de autoritate sau demnitate publică, precum și celor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituție;
  • personalul didactic de predare din învățământ pensionat, reîncadrat în condițiile Legii educației naționale nr.1/2011;
  • personalul din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale care beneficiază de pensie de urmaș și de pensie de invaliditate gradul III cu drept de muncă;
  • asistenții personali și asistenții personali profesioniști prevazuți de Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
  • persoanele care ocupă funcții clericale sau funcții de specialitate artistică;
  • persoanele care beneficiază de drepturi de autor în condițiile Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe;
  • membrii Academiei Române și ai academiilor de ramură înființate în baza unor legi speciale;
  • personalul de îngrijire angajat prin plata cu ora de către autoritățile locale pentru asigurarea serviciilor comunitare la domiciliul persoanelor vârstnice, potrivit art.8 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011;
  • asistenții maternali prevăzuți de Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

 

Propunere legislativă privind interzicerea cumulului de funcții finanțate din bugetul de stat:

Sursa: BIHON.RO