Noile alegeri prezidențiale se desfășoară în baza mai multor acte normative:

*Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României republicată;
*Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1 din 16 ianuarie 2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025;
*Hotărârea Guvernului nr. 17 din 29 ianuarie 2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025;
*Hotărârea Guvernului nr. 68 din 21 februarie 2025 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025;
*Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente,cu modificările și completările ulterioare;
*Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;
*Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică.

Întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României în 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr. 32. Astfel, turul al doilea al scrutinului prezidențial, ce urma să aibă loc în 8 decembrie 2024, nu s-a mai desfășurat. Conform Hotărârii Curții, Guvernul urmează să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare, ‘inclusiv constituirea de noi birouri electorale, depunerea de noi candidaturi și derularea unei noi campanii electorale corecte și transparente, prin raportare la principiile și valorile constituționale’. Curtea Constituțională a motivat că ‘a fost încălcat caracterul liber exprimat al votului, prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social media.’ De asemenea, Curtea a reținut că ‘un candidat a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale’.

În general, legislația privind alegerea președintelui, începând cu 1990, în România, nu a cunoscut modificări substanțiale. Modalitatea de alegere a președintelui a rămas aceeași, șeful statului fiind ales prin vot direct cu majoritate absolută de voturi. Dacă această majoritate nu se întrunește, se organizează un al doilea tur de scrutin. Regula privind numărul de susținători necesari pentru depunerea candidaturii a fost, în anii ’90, mai suplă (100.000 și 200.000 de semnături), pentru a ajunge în anul 2000, la 300.000 de susținători. După 2000, s-a revenit la cele 200.000 de semnături necesare. O modificare importantă în privința alegerii președintelui, după 1989, a fost prelungirea mandatului prezidențial de la 4 la 5 ani, odată cu modificarea Constituției, în anul 2003.

Astfel, conform Legii nr. 370/2004, președintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente, adică o majoritate absolută. În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea absolută, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. În al doilea tur, este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, adică o majoritate simplă.

La alegerile pentru Președintele României se pot prezenta candidați propuși de partide politice sau alianțe politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum și candidați independenți. Partidele și alianțele politice pot propune numai câte un singur candidat. Partidele membre ale unei alianțe politice care propune un candidat nu pot propune și candidați în mod separat. Candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține mai mulți candidați.

Alegerile se desfășoară într-o zi de duminică și au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de președinte. Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre, cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării.

Propunerile de candidaturi pentru alegerea Președintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor.

Propunerile de candidatură se fac în scris și vor fi primite numai dacă: sunt semnate de conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent; cuprind prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida; sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.

Lista susținătorilor cu cele 200.000 de semnături se depune într-un singur exemplar original la Biroul Electoral Central. Propunerea de candidatură se depune și se înregistrează la Biroul Electoral Central în 4 exemplare, un exemplar original și 3 copii. Exemplarul original și o copie se păstrează la Biroul Electoral Central, un altul se înaintează la Curtea Constituțională, iar al patrulea, certificat de președintele Biroului Electoral Central, se restituie depunătorului. De asemenea, declarațiile de avere și declarațiile de interese ale candidaților se publică pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, în termen de 48 de ore de la înregistrarea candidaturilor.

Conform Constituției României, au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot, care au cetățenia română și domiciliul în țară, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României (art. 37).

Potrivit Legii nr. 370/2024, Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții și respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condițiile legale. Înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora (art. 29).

Înregistrarea sau neînregistrarea candidaturilor cu privire la funcția de Președinte al României de către BEC poate fi contestată la Curtea Constituțională, aceasta din urmă soluționând contestațiile, cu votul majorității judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Președintelui României, conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (art. 38).

Pentru candidații la alegerea Președintelui României, accesul la serviciile publice de radio și televiziune este egal și gratuit (art. 36 din Legea 370/2004).

Sondajele de opinie de tip exit-poll, la ieșirea de la urne pot fi făcute doar de către institutele de sondaje de opinie, care sunt acreditate de Biroul Electoral Central. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de încheierea votării. (art. 39 din Legea nr. 370/2004).

După închiderea sălii unde se votează, președintele, în prezența membrilor biroului electoral, efectuează operațiunile de numărare a buletinelor de vot și de consemnare a rezultatului votării.

După deschiderea urnelor și numărarea voturilor, președintele birourilor electorale ale secțiilor de votare întocmește un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde: numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanentă existentă în secția de votare; numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne; numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscriși în copia de pe lista electorală permanentă; numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne și nu sunt cuprinși în copia de pe lista electorală permanentă; numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială; numărul total al voturilor valabil exprimate; numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate etc.

Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreună cu procesele-verbale de constatare și centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale județene, București și pentru secțiile de votare din străinătate se înaintează cu pază înarmată la Curtea Constituțională, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar (art. 51 din Legea nr. 370/2004).

Curtea Constituțională poate anula alegerile, în cazul în care constată că votarea și stabilirea rezultatelor ce au avut loc prin fraudă sunt de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor. Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază (art. 52 din Legea nr. 370/2004).

În virtutea prerogativei Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmarea rezultatele sufragiului, rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României trebuie să fie validat de instanța de contencios constituțional. (art. 37 din Legea nr. 47/1992 și art. 53 din Legea nr. 370/2004).

Sursa: AGERPRES