Guvernanții au lăsat-o moartă cu creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2023. După ce în urmă cu câteva luni s-au înaintat diferite variante pentru salariului minim pe economie din 2023, acuma nu se mai aude nimic.

Acest lucru nu este pe placul sindicatelor, care știu că orice zi pierdută este în defavoarea lor, existând riscul ca noul salariu minim să nu se aplice din ianuarie 2023, notează Bihon.ro.

Blocul Național Sindical (BNS) cere Coaliției de guvernare să ia urgent o decizie privind creșterea salariului minim pe economie. Potrivit BNS, sunt aproximativ 1,2 milioane de români care trăiesc de la o lună la alta cu un salariu brut de 2.550 de lei. Reprezentanții BNS cer majorarea salariului minim la 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023. În acest moment, România are al treilea cel mai mic salariu minim brut din UE, după Letonia și Bulgaria.

„Noi am cerut majorarea salariului minim încă din primăvara acestui an, când am solicitat convocarea Consiliului Național Tripartit. În urma analizelor realizate și ținând cont de creșterile de prețuri la bunuri și servicii, am propus atunci creșterea salariului minim de la data de 1 iulie. Iată-ne în luna noiembrie și fără o decizie clară în coaliție! Mai mult, constatăm cu extremă îngrijorare că există dezacorduri în coaliție pe suma cu care ar putea fi majorat acest tip de venit! Premierul Nicolae Ciucă spune public că nu sunt aliniate calculele cu realitatea. Cu alte cuvinte, după ce ne-au lăsat să înțelegem că salariul minim ar putea crește la 3.000 lei brut, acum liderii coaliției de guvernare fac un pas înapoi! Domnule premier, românii au nevoie de aceste majorări! Orice majorare care duce acest venit sub 3.000 de lei brut este absolut nesemnificativă!”, a declarat președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin.

Cât ar trebui să fie salariul minim

Reprezentanții BNS reiterează faptul că salariul minim brut pe economie ar trebui să fie jumătate din salariul mediu brut la nivel național. Poziția BNS se bazează pe analizele Băncii Centrale, conform cărora, rata anuală a inflației va continua să crească până spre sfârșitul acestui an. „Asta înseamnă că puterea de cumpărare, în special a celor plătiți cu salariul minim, va continua să se erodeze. În plus, reamintim Guvernului României că există o directivă europeană, aprobată acum o lună, care reglementează valoarea salariului minim în tot blocul comunitar. Acesta ar trebui să fie de minimum 50% din salariul mediu brut, care este de 6.348 lei, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică”, spun reprezentanții BNS.

Nicolae Morgovan, președintele BNS Bihor, a explicat pentru Jurnal Bihorean și Bihon.ro ce înseamnă această luare de poziție a BNS.

„Vremea trece, suntem în noiembrie și încercăm să punem presiune pe Guvern, atât cu creșterea salariului minim, cât și cu Legea Dialogului social care trebuie adoptată. Nu vrem să ne trezim la sfârșitul anului că nu putem aplica creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2023”, a precizat Nicolae Morgovan.

Salariul minim condiționat de energie

Pe de altă parte, patronatele dau semnale că nu s-ar prea grăbi cu creșterea salariului minim pe economie. Ultima poziție luată în acest sens îi aparține lui Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). În cadrul Topului Național al Firmelor 2022, organizat de CNIPMMR săptămâna trecută, acesta a solicitat să se rezolve prima dată problemele legate de energie.

„Fiind aici şi oficialii, domnul prim-ministru, domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor, ceilalţi colegi miniştri, europarlamentari şi aşa mai departe, trebuie să le transmit şi câteva mesaje (…) Primul mesaj este acela că trebuie să vorbim, nu prin presă, ci între noi în ceea ce înseamnă salariul minim pe economie, să ne întâlnim la masă, dar singura condiţie pe care o avem e aceea de a rezolva problema energiei. Pentru că dacă rezolvăm problema energiei putem discuta şi de salariul minim pe economie şi de alte lucruri în ceea ce înseamnă dezvoltarea economiei româneşti în anul 2023. Dacă nu vom rezolva această problemă, vom discuta despre cum pierdem agricultura României, industria, IMM-urile şi aşa mai departe”, a spus Florin Jianu.