O importantă descoperire arheologică se datorează din nou membrilor detectorişti ai Asociaţiei Dacia Crisius. Este vorba despre o cetate dacică descoperită la Şoimi „în ţarină”, care aduce importante date pentru arheologia epocii Latene, scrie Bihon.ro.
Epoca Latene se caracterizează prin intensificarea utilizării uneltelor de fier, apariţia şi răspândirea olăriei lucrate la roată, apariţia primelor emisiuni monetare locale şi formarea unor uniuni tribale care premerg constituirea statului dac.
Situl de la Şoimi a fost identificat pe 1 mai 2023 şi pe 6 mai 2023. Cei de la Asociaţia Dacia Crisius s-au oprit din săpături şi au lăsat piesele în sol. A urmat în luna iunie o evaluare de teren umată de delimitarea sitului.
„În august am obţinut o autorizaţie pentru diagnostic intruziv şi cercetare preventivă, moment în care, dată fiind importanţa descoperirilor, am început un plan de cercetare sistematică. Ceea ce este foarte important pentru arheologia epocii Latene este faptul că în săpătură cei de la Dacia Crisius au lăsat câteva piese semnal care s-au dovedit a fi un foarte important tezaur de monede dacice de tip Toc-Chereluş, singurul de altfel descoperit într-un context arheologic clar, bine definit. Urmează să vedem ce s-a întâmplat în acel moment acolo. E o cercetare care presupune o durată mare de timp, dar recuperarea pieselor, faptul că ştim din ce context sunt ele, este un pas înainte şi un plus valoare”, spune arheologul Călin Ghemiş.
Au fost trei campanii de săpături la care au participat cei de la Asociaţia Dacia Crisius, Muzeul Ţării Crişurilor prin arheologul Călin Ghemiş, Sorin Bulzan și Bogdan Tegzeș de la Direcția de Cultură Bihor, doctorul în istorie Cătălin Borangic, cu specializarea „fenomen militar în antichitate”, preşedinte al Asociaţiei Culturale Enciclopedia Dacica. Asociaţia Dacia Crisius a finanțat toate cele trei campanii de cercetare, de la topografie, la transport, documentare foto, scanare 3d, tot ce a însemnat logistică.
După detecţie, membrii asociaţiei spun că au predat câteva monede, după care specialiştii au scos la lumină tezaure de dinari romani şi de monede dacice, vârfuri de lance folosite de războinici, vârfuri de săgeți, unelte și materie primă dintr-un posibil atelier, vase ceramice, oase.
Piese rare: Tipare bivalve din bronz
În cadrul expoziţiei „Patrimoniu recuperat. Obiecte nou intrate în colecțiile Muzeului Țării Crișurilor (2020-2023)” vernisată joi, 12 octombrie, au fost expuse din situl de la Şoimi monede romane, monede dacice, inele din bronz şi tipare bivalve din bronz.
„Este vorba de o cetate dacică care supraveghea accesul dinspre şi înspre Defileul Crişului Negru. Ceea ce vedem noi în vitrine este doar o mică parte din piesele descoperite. Este o descoperire foarte frumoasă şi foarte importantă. Sunt foarte rare cazurile în care apar tipare bivalve şi ştim că sunt din acel loc. Este un tipar bivalv pentru turnat verigi din bronz în bronz. O chestie foarte rară şi foarte complicată tehnologic vorbind. Una din piese este dintr-un atelier, iar cea de a doua a fost făcută ulterior. E o descoperire foarte frumoasă şi foarte importantă pentru ceea ce înseamnă arheologia epocii Latene în zona noastră”, spune arheologul Călin Ghemiş.
Monedele dacice sunt dintr-un aliaj de argint de foarte proastă calitate şi fac parte din ultima fază a monetăriei dacice, spune arheologul. „O să vedem pe parcursul cercetărilor, dar s-ar putea să avem de-a face cu un atelier acolo. În tezaurul dacic sunt 45 de piese, din care 36 sunt recuperate din groapa tezaurului, nu din context”.
Călin Ghemiş a ţinut să precizeze, vizavi de această descoperire şi nu numai, faptul că Asociaţia Dacia Crisius a renunţat la orice cerere de recompensă în bani, lucru care este mai mult decât lăudabil.
„Membrii asociaţiei au devenit conştienţi de faptul că sunt piese de patrimoniu şi nu sunt nişte piese care le-au aparţinut. Este un lucru absolut senzaţional. Marius Ciută (n.r. – comisarul de poliție care a recuperat obiectele dacice furate din Munții Orăștiei) ne-a dat exemplu ca fiind singurul muzeu din ţară care am iniţiat o astfel de colaborare cu o asociaţie de detectorişti şi care de trei ani şi jumătate nu solicită absolut nimic, nicio recompensă”, spune Călin Ghemiş.
Marius Ciută de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu susţine vineri conferinţa „Din nou despre fenomenul detectorismului în România. Anul 2023”. Sesiunea internațională de comunicări științifice „Interferenţe. Trecut, prezent, viitor” (12-13 octombrie). La evenimentul găzduit de Muzeul Ţării Crişurilor – Complex Muzeal participă peste 180 de specialiști din țară și străinătate care susţin 152 de comunicări științifice.
Piesele din situl Şoimi prezentate în expoziţia „Patrimoniu recuperat” pot fi admirate până în 12 noiembrie.
Trimite articolul
X
Anonim says: Nu cred o iota din articol , doar se stie ca primii in ardeal au fost hunii lui otilo , ala ce a potcovit calul la genunchi ca sa poata merge taras cand ii ataca pe romani , ca urmare , de unde pana unde monede dacice ?
Dar stai ! hunii nu aveau monetarie ? nu i nimic ! tot ei au fost primii …unde , nici nu mai conteaza !
