INS a publicat vineri primele date provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor, runda 2021.

Astfel, populaţia rezidentă a României este de 19.053.815 persoane, din care: 9.808.300, reprezentând 51,5%, de sex feminin şi 9.941.200, reprezentând 52,2%, în mediul urban.

INS arată că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).

Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere comparativ cu 101,8, la recensământul din 2011 (RPL 2011).

Deşi numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115,7 mii persoane, ponderea lor în total populaţie a urcat uşor la 16,1% (faţă de 15,9% la RPL2011), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la RPL2011 la 19,6% la RPL2021).

Faţă de populaţia ţintă estimată pentru momentul de referinţă al recensământului, respectiv 1 decembrie 2021, populaţia rezidentă provizorie este mai mare cu numai 30 mii persoane (respectiv cu numai 0,2% mai mult).

„Faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul precedent (RPL2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane). Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori”, arată INS.

Excepţiile le constituie judeţul Ilfov care a câştigat 153,9 mii persoane, dar şi judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava care au câştigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%) şi Teleorman (-14,9%).

În valori absolute, municipiul Bucureşti a înregistrat cea mai mare pierdere de populaţie, de 166,4 mii persoane (-8,8%), urmat de judeţele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) şi Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%).

La RPL2021, informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568.900 de persoane. S-au declarat români 14.801.400 persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) şi turci (20,9 mii persoane).

Structura confesională a fost declarată de 16.397.300 persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată, iar 2,5% penticostală. Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a şaptea şi musulmană câte 0,4%. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populaţiei.

Aproape jumătate din populaţia rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4.495,5 mii bărbaţi şi 4.629,7 mii femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populaţiei rezidente.

Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri), 40,5% nivel scăzut(primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16,0% nivel superior. La RPL2021 erau analfabete 143,6 mii persoane (faţă de 245,4 mii la RPL2011).

Populaţia activă1 este de 8.185,0 mii persoane, fiind compusă din 7.689,0 mii persoane ocupate şi din 496,1 mii şomeri. Populaţia inactivă cuprinde 10.868,8 mii persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii şi studenţii aproape o treime (32,0%).

SURSA: MEDIAFAX