Decizia instanței este definitivă.

Laura Vicol nu are nicio măsură preventivă sau restricție, în timp ce Vladimir Ciorbă a fost plasat sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile.

Din arest preventiv vor fi eliberați și Gheorghe Emanuel Poștoacă, Cristian Nicolae Poștoacă și Florin Poștoacă, aceștia fiind plasați sub control judiciar.

De asemenea, Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea (contabila grupării) și Bogdan Adalbert Șaitoș au scăpat de arestul la domiciliu.

Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au fost arestați preventiv pe 5 februarie, în urma unei decizii a Curții de Apel București. Toți cei arestați au făcut contestații, admise vineri de Instanța supremă.

‘Admite contestațiile formulate de DIICOT și de inculpații Ciorbă Vladimir, Ciorbă-Vicol Laura, Gheorghe Emanuel Poștoacă, Cristian Nicolae Poștoacă, Florin Poștoacă, Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea, Bogdan Adalbert Șaitoș, Marian Ivan, Alina Gabriela Vasile și Matei Cristian Andre împotriva încheierii/DL din data de 5 februarie 2025, pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București. Desființează în totalitate încheierea atacată și rejudecând: În baza art.227 alin. (1) din Cpp respinge ca nefondată propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de DIICOT cu privire la inculpații Ciorbă Vladimir, Ciorbă-Vicol Laura, Gheorghe Emanuel Poștoacă, Cristian Nicolae Poștoacă, Florin Poștoacă, Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea, Bogdan Adalbert Șaitoș și Marian Ivan, Alina GabrielaVasile și Matei Cristian Andrei (…) Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților’, se arată în decizia instanței.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, Vladimir Ciorbă și frații Poștoacă au mai multe interdicții, printre care să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar și să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.

A existat și o opinie separată a judecătoarei Elena Barbu, care considera că Laura Vicol și Vladimir Ciorbă trebuiau plasați în arest la domiciliu.

Dezbaterile au avut loc joi pe parcursul a mai multor ore, însă completul de judecată format din magistrații Mihai Udroiu și Elena Barbu nu au reușit să cadă de acord asupra unei soluții comune, astfel încât s-a format un complet de divergență, prin adăugarea unui al treilea judecător, respectiv Luminița Criștiu-Ninu, iar pronunțarea deciziei a fost amânată pentru vineri.

Mihai Udroiu a fost consilierul fostei șefe DIICOT Alina Bica. La rândul ei, Laura Vicol a fost avocata Alinei Bica, în dosarul în care a fost condamnată la 4 ani închisoare pentru favorizarea lui Ovidiu Tender.

Luminița Criștiu-Ninu este considerată în mediul juridic a fi apropiată de judecătoarea Lia Savonea.

Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au fost arestați preventiv pe 4 februarie, în urma unei decizii a Curții de Apel București. Tot atunci au fost arestați preventiv Gheorghe Emanuel Poștoacă, Cristian Nicolae Poștoacă și Florin Poștoacă, în timp ce Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea (contabila grupării) și Bogdan Adalbert Șaitoș au primit arest la domiciliu.

În esență, Laura Vicol și Vladimir Ciorbă sunt acuzați că au delapidat zeci de milioane de euro din firmele din grupul Nordis și au cheltuit banii pe vacanțe, călătorii cu avioane private, achiziții de bunuri și mașini de lux. Sumele retrase proveneau de la clienții păgubiți de gruparea Nordis.

Astfel, spun procurorii DIICOT, cuplul Ciorbă – Vicol a achitat 1,5 milioane euro pe zboruri cu avioane private sau elicoptere spre destinații de vacanță din țară și străinătate – Nisa, Mykonos, Madrid, Paris, Delta Dunării.

De asemenea, au fost achiziționate mașini de lux – Ferrari, Bentley, Rolls Royce – de aproape 5 milioane de euro.

Laura Vicol mai este acuzată că a intrat în posesia unor date confidențiale din anchetă, respectiv știa despre iminența efectuării unei percheziții la casa unde locuiește, astfel încât magistrații au apreciat că lăsarea ei în libertatea ar periclita cercetările procurorilor.

De asemenea, fosta deputată PSD ar fi ascuns de anchetatori telefonul pe care îl folosea în mod curent, ea venind la sediul DIICOT cu un alt mobil.

Acuzațiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

În dosar sunt cercetate, în calitate de notari, Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, și fosta deputată PSD Andreea Cosma.

În total, ancheta vizează 40 de persoane fizice și 32 de firme și se referă la un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (TVA), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat.

Fondurile financiare ilicite astfel obținute au fost supuse procesului de spălare a banilor.

Din investigațiile efectuate a rezultat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare și au sprijinit-o activ, prin diverse modalități, sub controlul și îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracțional organizat pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, intabulare sau consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasa sume de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.

Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019 – 2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a cinci societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice, cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).

Sursa: AGERPRES