“Am discutat despre importanţa constituirii grupurilor de acţiune anti-bullying astfel încât la începerea şcolii, 13 septembrie, să avem constituite aceste grupuri de acţiune anti-bullying în orice şcoală. Conform legii, din aceste grupuri fac parte: directorul şcolii, trei profesori cu competenţe specifice, reprezentanţi ai elevilor, ai părinţilor, ai autorităţii locale şi profesorul consilier. Avem nevoie de constituirea cât mai eficientă posibil a acestor grupuri anti-bullying”, a afirmat Cîmpeanu, la Iaşi.
SURSA: AGERPRES
Trimite articolul
X
Aradean says: Dragi cititori dar și redactori care ați scris acest articol!
-cuvântul sau grupul de cuvinte : “anti-bullyng” este cuvânt românesc?
Întreb și eu așa ca sa ma aflu printre cei curioși.
Chiar dacă folosim expresii din alte limbi ale globului, nu credeți ca ar fi convenabil sa scrieti in paranteza și expresia in limba romană?
Dan says: Anti bullying cu aproximatie ar fi ceva de genul Anti agresiune cred . Ar fi ceva ce are legatura cu jigniri, amenintari, umiliri sau violenta fizica.. Sper ca am fost de ajutor , cu toate ca traducerea ar putea sa fie alta.
anoinim says: Domnule daca ati ajuns sa fiti ministriu al educatiei nu stiti un cuvant romabesc pentru barbarul ,,bulling,, Sau vreti si dv sa pareti mai englezit, mai elevat ?
Acel cuvant de imprumut se referă la agresiunea sau hărțuirea fizică sau verbală a unei persoane, care se repetă. Deci pe scurt : harțuire. Dar unii dintre noi vrem sa parem ce nu suntem, asa ca devenim Coane chirite , dar englezite nu frantuzite ca aceea.
Charlie says: Oare ministrul asta e normal la cap? El stie cate scoli din mediu rural nu au apa curenta si toalete sau in cate localitati nu exista autobus scolar sau chiar acces la energie electrica? Astia joaca in alt film…
Buling says: Este usor sa faci niste comisii, aproape egal cu zero. Si, gata, s-a rezolvat! Dar ce o sa poata face aceste comisii? Vor propune scaderea notei la purtare? Pentru ca nu exista alta sanctiune mai grea impotriva elevilor din invatamantul obligatoriu.
Revelo says: Scebariu (plauzibil în realitatea școlii românești):
– un elev este hărțuit de un profesor (pentru că hărțuirea poate fi făcută și adesea este făcută de profesori care n-au ce căta în învățământ);
– se plânge acasă la părinți.
– părinții merg la școală să vorbească cu conducerea școlii, cu profesorul dement.
– NIMIC, Mușamalizare pe linie. Explicații complet cretine. Aruncarea pisicii în cârca copilului.
– părinții apelează la mega-hiper structura imaginată de ministrul păcii. Nu sunt ascultați nici de reprezentanții părinților fiindcă ăștia sunt tot niște zdrențe cu conexiuni prin partidele sau instituțiile locale și mai sunt și TOTAL nereprezentativi fiindcă nu au fost puși acolo de părinți ci tot de profesori.
În concluzie vom avea ca și până acuma un mare NIMIC! … că doar nu vă imaginați că îi pasă cuiva de copii!?
-
Stimate domn, sunt mai multe exemple de profesori agresați de elevi decât invers. Va propun sa va puneți in situația profesoarei bătută cu o țeavă de un elev de a VI-a, care după vindecare (avea piciorul rupt), a mers sa predea la aceeași clasa în care era elevul agresor. De ce? Pentru ca dobitocul nu a putut fi exmatriculat, iar ea trebuia sa-si câștige pâinea. Ați mai avea curajul sa-l lăsați corigent?
-
Da, sunt de acord ca exista si problema asta. Abuzurile sut complexe. Pot sa abuzeze si copiii si profesorii, pot fi victivme si copiii si profesorii. Copiii pot fi si abuzatori si victime la fel cum si profesorii pot sa abuzeze sau sa fe abuzati.
Totusi, problema copiilor victime este mai grava decat cea a profesorilor victme. Oricum, faptul ca si profesorii pot fi victime nu exclude nevoia de protejare acopiilor impotriva abuzurilor profesorilor.
-
