„Materialul din care a fost lucrată brățara este un aliaj de aur, foarte probabil, natural, el este alcătuit, în proporție de 86%, din aur, un procent cupru cupru și restul argint. Este o structură tipică pentru aurul nativ nerafinat. (…) Suprafața este șlefuită, ceea ce o deosebește de brățările din complexele de la Sarmisegetuza și pare să aibă și urme de utilizare. (…) O asemenea apariție trebuie interpretată ca semn al unei stratificări sociale, politice și religioase importante, un reprezentant de marcă al elitei dacice a trăit în zonă și a fost posesorul acestei piese pe care nu știm dacă a depus-o ca ofrandă, în sol, sau a fost pierdută, ascunsă într-un context politico-militar critic”, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, directorul Muzeul Național de Istoriea României, Ernest Oberlander-Târnoveanu.

Ernest Oberlander-Târnoveanu a precizat că piesa ar fi putut fi cu ușurință pierdută sau distrusă și a apreciat importanța cu care polițistul care a descoperit-o a desfășurat întreaga anchetă.

„Pentru prima dată, un reprezentant al autorității polițienești, care se află la nivelul cel mai de jos, acolo unde se întâmplă cele mai multe lucruri, a găsit timp și energie și a considerat că este necesar să se aplece asupra problemei patrimoniului. Chiar dacă piesa este fragmentată, el a reușit să recupereze și să o aducă în circuitul public, în condițiile în care existau toate șansele să fie pierdută, distrusă sau să intre pe piața neagră”, a adăugat directorul muzeului.

Prezent la conferința de presă, procurorul general al României, Augustin Lazăr a explicat că accesul cu detectoare în siturile arheologice este o infracțiune și că trebuie adaptată legislația pentru cei care vor să posede astfel de obiecte.

„Aud că se discută, la nivel parlamentar, dacă nu cumva ar trebui dezincriminată această infracțiune. (…) În Italia, tocmai această infracțiune este incriminată, văzând câtă lume are detectoare. Detectoarele trebuie să fie autorizate, dar se pune problema ce faci cu el. Poate statul ar trebui să facă o organizare astfel încât detectoriștii să facă parte dintr-o asociație așa cum sunt vânătorii.(…) Această faptă nu trebuie dezincriminată pentru că le-am da apă la moară detectoriștilor, care sunt sub sindromul Indiana Jones și care vor să găsească comorile lui X și Y din istorie”, a menționat Augustin Lazăr.

Procurorul general a precizat că există o structură specială, în cadrul Poliției Române, care se ocupă de recuperarea patrimoniului cultural național.

„A fost înființat un serviciu specializat în care au fost recrutați polițiști inimoși, cu sensibilitate la patrimoniul cultural al României, iar în fiecare județ, se află unu sau doi polițiști care fac parte din această structură. (…) Tragedia pierderii bunurilor este cauzată, din păcate ignoranței, necunoașterii unor oameni, care ar trebui să recunoască cu ușurință un bun aparținând patrimoniului și să știe că bunul trebuie să ajungă la un muzeu, nu să ajungă pe alte circuite”, a spus Lazăr.

Inspectoratul General al Poliției Române a precizat că brățara dacică era încă din anul 2015 în posesia persoanei care a descoperit-o și urmează să s facă verificări pentru a stabili de ce aceasta este deteriorată.

Un tânăr în vârstă de 27 de ani, din comuna Optaşi, este cercetat penal după ce a găsit brăţară dacică şi nu a anunţat poliţiştii, conform prevederilor legale.

În urma examinării brăţării, poliţiştii au stabilit că aceasta este confecţionată din aur de 24 de karate, cântăreşte 108 grame, iar la unul dintre capete are reprezentat un cap de lup alungit, continuându-se cu un corp de şarpe, însemne specifice dacice.

SURSA: Mediafax