O altă decizie a fost mandatarea ministrului Apărării Naționale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea ARF, care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2026.

 

‘Evoluțiile situației de securitate din imediata vecinătate a țării noastre, marcate de agresiunea militară inițiată de Federația Rusă asupra Ucrainei, au demonstrat fără echivoc importanța coordonării eforturilor și a acțiunilor desfășurate atât la nivelul Alianței Nord-Atlantice, cât și la nivelul Uniunii Europene, prin adoptarea de măsuri concrete și credibile pentru consolidarea capacității de apărare și reacție la situații de criză. Concentrându-ne asupra dimensiunii de apărare, un rol important în asigurarea securității naționale a României îl reprezintă participarea cu personal la misiuni și operații internaționale, ca parte integrantă a eforturilor derulate la nivelul partenerilor internaționali în scopul asigurării unui mediu de securitate stabil, la nivel regional și global. (…) Tematica soluționării conflictelor prelungite în regiunea Caucazului reprezintă un subiect important pe agenda de politică externă a României, aspect demonstrat de eforturile constante depuse la nivel politico-diplomatic pentru creșterea vizibilității acestui subiect pe agenda internațională’, se arată în primul document.

Pornind de la această referință, se adaugă în informare, în corelare cu eforturile derulate la nivelul UE pentru consolidarea capacităților de gestionare a crizelor, a fost acordată o atenție deosebită misiunilor Uniunii Europene din Republica Moldova (EU Partnership Mission in the Republic of Moldova) și Armenia (EUMA), prin menținerea prezenței Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv pe parcursul anului 2026.

 

‘Modul de angajare a forțelor și mijloacelor Ministerului Afacerilor Interne care pot participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2026, prezentat în anexă, a avut în vedere o serie de aspecte care să asigure un grad ridicat de eficiență pe linia participării personalului Ministerului Afacerilor Interne la misiuni și operații internaționale și să răspundă, în egală măsură, intereselor de securitate ale României, în special în regiunile apropiate țării noastre. În acest context, în conformitate cu prevederile Legii nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, cu modificările și completările ulterioare, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am aprobat forțele și mijloacele Ministerului Afacerilor Interne care sunt trimise la misiuni și operații în afara teritoriului național în anul 2026. Totodată, am aprobat ca, în corelare cu cerințele operaționale, situația de securitate, evoluția misiunilor și operațiilor, adaptarea participării la misiuni să se realizeze de către ministrul afacerilor interne, în limitele numărului total de efective aprobat’, a subliniat președintele.

 

Potrivit celei de-a doua informări, forța de reacție a NATO (Allied Reaction Force/ARF) este o capabilitate strategică multinațională, multidomeniu, la dispoziția Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), destinată dislocării în maximum 10 zile, pentru a asigura răspunsul imediat la orice amenințări la adresa Alianței.

Documentul amintește că, începând din luna iulie 2024, ARF a înlocuit Forța de Răspuns a NATO (NRF), constituind principalul pachet de forțe cu nivel ridicat al capacității de luptă, disponibil pentru angajare în interiorul sau în afara zonei de responsabilitate a SACEUR.

În situația apariției premiselor pentru declanșarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicații asupra independenței/suveranității naționale a României, Consiliul Nord-Atlantic/NAC poate lua decizia dislocării pe teritoriul României inclusiv a ARF, alături de forțele prevăzute în Planul Regional de Sud-Est, în scopul dezamorsării crizei și/sau descurajării escaladării acesteia. În funcție de decizia SACEUR, dislocarea pe teritoriul național a ARF poate să includă Forța de Reacție în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control și de sprijin, care se stabilesc adhoc, în funcție de amploarea/tipul/particularitățile operației avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operațională de nivel strategic și/sau operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianței, se menționează în document.

Statele de tranzit/de destinație planifică și pun în aplicare, din timp, măsurile convenite pe linia acordării sprijinului națiunii gazdă, în scopul facilitării dislocării ARF. Aceste măsuri se planifică la nivel național în consultare cu autoritățile NATO competente și implică demersuri naționale derulate la nivel interministerial/interinstituțional, în cadrul mecanismelor de cooperare instituite potrivit legii. Pentru punerea în aplicare a măsurilor pregătite la nivel național în scopul recepției ARF, în intervalul de timp foarte scurt la dispoziție, este necesar ca dislocarea sau tranzitarea teritoriului național să fie pre-aprobată încă din timp de pace.

Drept urmare, în conformitate cu Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armatelor străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la propunerea prim-ministrului, după consultarea CSAT, președintele amintește că a aprobat intrarea și staționarea în România a Forței de reacție NATO (Allied Reaction Force/ARF) sau tranzitarea teritoriului național de către aceasta, în scopul pregătirii și/sau desfășurării de operații militare, dacă va fi cazul, în anul 2026, precum și mandatarea ministrului Apărării Naționale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea ARF, care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2026.

Sursa: AGERPRES