Potrivit Guvernului, proiectul legii bugetului de stat pentru 2026 este construit pe următorul cadru macroeconomic:
* creşterea economică este estimată la 1,0
* Produsul Intern Brut în preţuri curente este estimat la 2.045,2 miliarde lei, în condiţiile unui deflator de 6,1%
* câştigul salarial mediu net lunar este prognozat să se majoreze cu 5,5%
* inflaţia va avea un ritm descrescător, aşteptându-se să atingă o rată medie anuală de 6,5%.

Obiectivele generale ale construcţiei bugetare sunt: consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice în România; asigurarea unui ritm anual susţinut de investiţii publice; asigurarea predictibilităţii sistemului fiscal; relansarea economică prin măsuri de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi a mediului de afaceri.

Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 736,5 miliarde lei, cheltuielile bugetului general consolidat sunt estimate la 864,3 miliarde lei, respectiv 42,3% din PIB, iar deficitul bugetar este estimat la 127,7 miliarde lei, reprezentând 6,2% din PIB.

Măsurile avute în vedere la estimarea cheltuielilor sunt:

* menţinerea cuantumului brut al salariilor de bază/ soldelor de funcţie/ salariilor de funcţie/ indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, inclusiv indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025;

* menţinerea cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2025, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;

* acordarea indemnizaţiei de hrană de 347 lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2026, numai pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislaţiei specifice;

* compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 90 de zile după prestarea muncii suplimentare, în anul 2026, a muncii suplimentare efectuate peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie, de conducere şi de înalţi funcţionari publici, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru;

* acordarea de vouchere de vacanţă în cuantum de 800 lei, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 de lei, pentru perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026;

* necompensarea în bani, la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, a concediilor neefectuate aferente anului 2026;

* neacordarea în anul 2026 de premii/ prime/ ore suplimentare/ bonusuri sau alte drepturi de natură similară, bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă;

* menţinerea la nivelul lunii decembrie 2025 a contribuţiei pentru personalul neclerical;

* menţinerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/ salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2025;

* menţinerea cuantumului compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, a valorii financiare anuale a normelor de echipare şi a valorii financiare a drepturilor de echipament la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025;

* plata sumelor stabilite în favoarea personalului bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, să se realizeze după o procedură similar celei stabilite pentru hotărârile judecătoreşti devenite executorii până la data de 31 decembrie 2025;

* întreg personalul plătit din fonduri publice să beneficieze numai de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018, respectiv 23 de lei pe zi;

* neacordarea de ajutoare, indemnizaţii sau alte drepturi la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/ serviciu, încetarea mandatului ori la trecerea în rezervă;

* menţinerea în plată la nivelul lunii decembrie 2025 a tuturor categoriilor de indemnizaţii acordate potrivit legii pentru: veteranii şi văduvele de război, persoanele persecutate din motive politice, artişti interpreţi, academicieni, rente viagere pentru sportivi şi altele asemenea;

* menţinerea în anul 2026 în plată la nivelul acordat/ cuvenit pentru luna decembrie 2025 a alocaţiilor de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

* menţinerea cuantumului lunar al indemnizaţiei de merit prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare, la nivelul din luna decembrie 2025, de 6.240 lei;

* acordarea de reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a trei călătorii dus-întors sau şase călătorii simple, la facilităţile de transport;

* interzicerea achiziţionării, preluării în leasing sau închirierii de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică de către autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare;

* menţinerea în plată a pensiilor din sistemul public de pensii precum şi a celor din sistemul special de pensii la nivelul lunii decembrie 2025;

* menţinerea la nivelul de 81 de lei a punctului de referinţă în funcţie de care se calculează cuantumul pensiilor în sistemul public de pensii;

* menţinerea valorii indicatorului social de referinţă la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2025;

* menţinerea acordării beneficiului pentru studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate, de tarife reduse cu 90% pentru transportul intern auto şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, doar pe distanţa/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituţia de învăţământ superior la care studentul este înmatriculat;

* menţinerea acordării beneficiului pentru studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate, de tarife reduse cu 90% pe mijloacele de transport local în comun şi transportul cu metroul, în localitatea în care îşi are sediul instituţia de învăţământ superior la care studentul este înmatriculat;

* acordarea indemnizaţiilor stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în situaţia de refugiat, expulzat sau strămutat în altă localitate, a fost evacuată din locuinţa pe care o deţinea, precum şi pentru copiii celor decedaţi, dispăruţi sau exterminaţi în trenul morţii, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, în timpul deportării în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuinţa pe care o deţinea, în timp ce a făcut parte din detaşamentele de muncă forţată, începând cu data de 1 ianuarie 2027;

* prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional până la data de 1 ianuarie 2027;

* prorogarea termenului prevăzut la art. 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare, pentru data de 1 ianuarie 2027 (indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean).

***

Potrivit Guvernului, cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 864,3 miliarde lei, respectiv 42,3% din PIB, pentru anul 2026, faţă de 808,7 miliarde lei, respectiv 42,4% din PIB, în anul 2025, în scădere, în principal ca urmare a măsurilor adoptate pentru reducerea deficitului bugetar.

Cheltuielile de personal sunt în sumă de 168,3 miliarde lei, respectiv 8,2% din PIB pentru anul 2026, faţă de 167,7 miliarde lei, respectiv 8,8% din PIB pentru anul 2025, cu o diminuare ca pondere în PIB de 0,6 puncte procentuale pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administraţiei publice, orientate spre eficientizarea aparatului public şi temperarea ritmului de creştere al cheltuielilor curente.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt în sumă de 105,3 miliarde lei, respectiv 5,2% din PIB pentru anul 2026, faţă de 100,6 miliarde lei, respectiv 5,3% din PIB în anul 2025, cu o diminuare de 0,1 puncte procentuale în PIB. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectă efortul Guvernului de a limita creşterea cheltuielilor curente şi de a utiliza mai eficient resursele publice, arată sursa citată.

Cheltuielile cu asistenţa socială sunt în sumă de 249,2 miliarde lei, respectiv 12,2% din PIB în anul 2026, faţă de 250,9 miliarde lei, în anul 2025, respectiv 13,1% din PIB cu o diminuare de 0,9 puncte procentuale, evoluţie determinată în principal de creşterea estimată a economiei.

Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei în 2025 la 60,8 miliarde lei. Evoluţia reflectă atât costurile finanţării deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât şi menţinerea unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe pieţele financiare. În aceste condiţii, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o ţintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.

***

Bugetul pentru 2026 pune investiţiile în centrul politicii economice.

Volumul total al investiţiilor ajunge la aproximativ 164,0 miliarde lei, cu aproape 25,8 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, faţă de 7,2% în anul precedent.

Cea mai mare parte a acestor investiţii este susţinută din fonduri europene, care depăşesc 110 miliarde lei, adică aproximativ două treimi din total.

Bugetul alocat fondurilor europene creşte cu peste 40% faţă de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanţărilor din politica de coeziune, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităţilor de apărare.

Din această sumă, aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiectele finanţate prin SAFE, prin care România poate beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor susţine atât programe de înzestrare militară, cât şi dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală, inclusiv proiecte strategice de infrastructură de transport în zona de est a României, precum Paşcani – Suceava – Siret şi Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni.

***

PNRR rămâne o componentă esenţială a bugetului pentru 2026.

România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar multe dintre proiecte se află deja în stadii avansate de implementare, arată Executivul.

Până în august 2026 trebuie finalizate investiţii majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească şi investiţii în energie, eficienţă energetică şi mobilitate urbană, precizează Guvernul.

***

Structura fondurilor dedicate investiţiilor:
* fonduri externe nerambursabile post-aderare: 51,3 miliarde lei (+42% faţă de anul 2025)
* PNRR – granturi: 41,4 miliarde lei (+43% faţă de anul 2025)
* PNRR – împrumuturi: 12,0 miliarde lei (se menţin la acelaşi nivel)
* SAFE – împrumuturi: peste 6 miliarde lei avansuri (Autostrada Moldovei + echipamente şi tehnică militară)
* programe cu finanţare rambursabilă: 2,4 miliarde lei (+40% faţă de anul 2025)
* programe naţionale de finanţare (inclusiv apărare): 56,8 miliarde lei (se menţin aproximativ la acelaşi nivel)

***

De la bugetul de stat se alocă sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea următoarelor cheltuieli ale autorităţilor administraţiei publice locale:

* 11.324,9 milioane lei pentru finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav acordate în baza prevederilor art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

* 4.159,3 milioane lei pentru finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi a măsurilor de protecţie de tip centre de zi şi centrelor rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap, căminelor pentru persoane vârstnice, centrelor de zi de îngrijire şi recuperare, unităţilor de îngrijire la domiciliu, indemnizaţiilor îngrijitorilor informali;

* 2.607,7 milioane lei pentru finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;

* 3.714,6 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale;

* 1.531,1 milioane lei pentru finanţarea Programului naţional “Masă sănătoasă”;

* 915,6 milioane lei pentru finanţarea învăţământului particular sau confesional acreditat, repartizate pe judeţe potrivit propunerilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru finanţarea cheltuielilor cu salarii, bunuri şi servicii, burse şi drepturi copii cu cerinţe educaţionale speciale care frecventează învăţământul particular;

* 880,0 milioane lei pentru finanţarea drumurilor judeţene şi comunale;

* 876,4 milioane lei pentru finanţarea gratuităţii acordate elevilor la transportul public local şi metropolitan;

* 829,5 milioane lei pentru drepturile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale care frecventează învăţământul special şi de masă;

* 509,0 milioane lei cheltuielile determinate de implementarea Programului pentru şcoli al României, în perioada ianuarie – iunie a anului şcolar 2025 – 2026;

* 166,2 milioane lei pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii pentru întreţinerea curentă a unităţilor de învăţământ special şi centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională;

* 64,1 milioane lei pentru finanţarea stimulentului educaţional, sub formă de tichete sociale acordate copiilor din familii defavorizate în scopul stimulării participării în învăţământul preşcolar stabilit de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate.

***

Subvenţii de la bugetul de stat în sumă de 35.983,3 milioane lei, din care, în principal, pentru:

* 7.000 milioane lei pentru finanţarea Programului naţional de investiţii ”Anghel Saligny” şi Programului Naţional de Dezvoltare Locală;

* 19.614,6 milioane lei pentru implementarea investiţiilor specifice locale prin PNRR;

* 5.593,5 milioane lei – susţinerea derulării proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile postaderare implementate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale;

* 435 milioane lei pentru finanţarea acţiunilor privind reducerea riscului seismic;

* 400 milioane lei pentru retehnologizarea centralelor termice;

* 600 milioane lei pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri;

* 510,3 milioane lei pentru subvenţii de la bugetul de stat pentru spitalele de subordonare locală;

* 450 milioane lei pentru finanţarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap.

Sursa: AGERPRES