În rândul statelor membre, cele mai mici ponderi ale persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani care utilizează instrumente de inteligență artificială generativă au fost înregistrate în România (44,1%), Italia (47,2%) și Polonia (49,3%).

La polul opus, cele mai mari ponderi ale persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani care utilizează instrumente de inteligență artificială generativă au fost înregistrate în Grecia (83,5%), Estonia (82,8%) și Cehia (78,5%).

Tinerii din UE utilizează instrumente de inteligență artificială generativă (AI) în diferite domenii ale vieții. Utilizarea AI generativă în scopuri private a fost mai frecventă în rândul tinerilor (44,2%) decât în rândul populației generale (25,1%).

Așa cum era de așteptat, persoanele tinere au fost mai predispuse să utilizeze instrumente de AI pentru educația formală (39,3%), comparativ cu 9,4% în populația generală. În schimb, utilizarea profesională a fost relativ similară între aceste grupe de vârstă (15,8% față 15,1%), deoarece mulți tineri nu au intrat încă pe piața muncii.

Inteligența artificială generativă poate crea conținut nou, cum ar fi text, imagini, cod de programare, videoclipuri sau alte date, pe baza informațiilor disponibile și a modelelor pe care le-a învățat din exemplele existente. Pentru a genera acest conținut, este nevoie de o intrare sau de o solicitare din partea utilizatorului, cum ar fi adresarea unei întrebări sau furnizarea de instrucțiuni sau a unui subiect pe care să se concentreze.

În UE, în 2025, aproape 1 din 3 persoane a folosit instrumente de IA generativă în general, cel mai adesea în scopuri private (25%), în scopuri profesionale (15%) sau chiar pentru educație formală (9%). Danemarca (48%), Estonia (47%), Finlanda și Malta (ambele cu 46%) au raportat cele mai mari rate de persoane care au utilizat instrumente de IA generativă în 2025 dintre țările UE.

Sursa: AGERPRES