Conform producătorilor şi importatorilor de băuturi spirtoase din România ce fac parte din asociaţia patronală Spirits România, cei mai afectaţi sunt producătorii cu capacităţi de producţie locală, ale căror costuri au crescut dramatic în ultimul an, pe fondul crizelor generate de pandemie şi de războiul din Ucraina. Costul materiilor prime şi al materialelor s-a mărit cu valori cuprinse între 30% şi 80%, punând deja o mare presiune pe costurile de producţie. O creştere suplimentară cu aproximativ 15% (inflaţia anuală prognozată pe anul 2022) de la 1 ianuarie 2023 ar determina o creştere a preţului la raft al băuturilor spirtoase cu concentraţie alcoolică de 40% grade cu minimum 4.5 lei/litru.

„Adaugăm preţului mărit creşterea inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare şi vom avea, cu siguranţă, o diminuare a vânzărilor şi implicit diminuare a încasărilor bugetare,” a declarat Florin Rădulescu, Director Operaţiuni Prodal, membru Spirits Romania.

Industria locală a demonstrat că majorarea accizei la băuturile spirtoase acţionează în detrimentul pieţei fiscalizate şi conduce la creşterea consumului de alcool nefiscalizat. Conform datelor asociaţiei, majorarea cu 42% a accizei în 2013 a determinat în intervalul 2013-2014 o scădere a pieţei fiscalizate a băuturilor spirtoase de 30%, în schimb reducerea cu 30% a accizei în 2016 a avut ca rezultat în ultimii 6 ani scăderea pieţei nefiscalizate cu aproximativ 25% şi dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat, care au înregistrat 171,75 milioane euro în 2021 pentru toată piaţa băuturilor spirtoase.

Acest trend se poate inversa în urma creşterii accizei, iar alcoolul contrafăcut va face din ce în ce mai multe victime, conform producătorilor şi importatorilor de băuturi spirtoase. Într-un singur caz, în 2020, 17 oameni au murit la Iaşi, dupa ce au consumat alcool contrafăcut.

“Am auzit spunându-se că un preţ mai mare va descuraja consumul de alcool, cu efecte benefice pentru pentru sănătate. Este total greşit. Ceea ce se reduce este doar consumul de băuturi alcoolice fiscalizate, în favoarea băuturilor spirtoase contrafăcute, a alcoolului medicinal şi al altor produse care de fapt sunt mult mai dăunătoare sănătăţii,” a declarat Dumitru Toşa, Vicepreşedinte Operaţiuni Zarea.

Soluţia propusă de industrie este amânarea actualizării nivelului accizei la alcool şi băuturi alcoolice cu inflaţia anuală până la 1 ianuarie 2024 şi limitarea creşterii anuale la un maxim de 5%, care să protejeze industria de şocurile inflaţioniste.

„Oricum, în 2022 nivelul accizei a fost deja majorat de două ori (1 ianuarie cu 3,6% şi 1 august cu 5%), fiind astfel acoperită actualizarea cu evoluţia inflaţiei / Indicelui Preţurilor de Consum,” a declarat Tudor Furir, preşedintele asociaţiei Spirits România.

Pentru implementarea acestei soluţii este nevoie de modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, aflată în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

„Estimările producătorilor locali pentru anul viitor arată că, dacă majorarea de la 1 ianuarie se va aplica, atunci vom avea o scădere de 30% a cifrei de afaceri şi de aproximativ 15% a numărului de angajaţi. Este o decizie care nu avantajează pe nimeni şi de aceea sperăm ca, măcar în ultima clipă, Parlamentul să amâne implementarea acestei măsuri”, a mai declarat Florin Rădulescu.

Aportul industriei de băuturi spirtoase la bugetul de stat este semnificativ. Anul trecut, contribuţia industriei de băuturi spirtoase la bugetul de stat din acciza la alcool etilic a fost de 850 milioane lei, conform datelor ANAF. Această sumă a reprezentat o creştere de 48% faţă de 2020 (575.77 mil. lei în 2020). În primul trimestru al acestui an, industria de băuturi spirtoase a plătit la bugetul de stat, sub formă de acciză, 177,5 milioane de lei, reprezentând 58% din valoarea totală a încasărilor din acciza la alcool şi băuturi alcoolice.

SURSA: MEDIAFAX