Potrivit datelor oficiale furnizate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, nu mai puțin de 495.190 de români își serbează astăzi onomastica.
Cei mai mulți dintre sărbătoriți sunt bărbați cu numele Petru (127.370), Paul (78.535), Petre (51.065), Petrică (33.975) și Pavel (30.899). În rândul femeilor predomină prenumele Paula (49.086), Petronela (35.966), Petruța (24.386), Petra (11.851) și Paulina (11.833).
Cine au fost Sfinții Apostoli Petru și Pavel?
Sfântul Apostol Petru, cunoscut înainte de chemarea la apostolie sub numele de Simon, era de neam iudeu, originar din hotarele Galileei, în Palestina, mai exact dintr-o cetate mică și puțin cunoscută, numită Betsaida. Era fiul lui Iona, din seminția lui Simeon, și frate cu Sfântul Apostol Andrei, cel dintâi chemat dintre ucenicii Mântuitorului, potrivit doxologia.ro.
Sfântul Apostol Pavel, cunoscut înainte ca Saul, provenea tot dintr-un neam iudeu, din seminția lui Veniamin. S-a născut în Tarsul Ciliciei, într-o familie evlavioasă și respectată, care, deși locuise o perioadă la Roma, s-a stabilit ulterior în Tars. Datorită acestui fapt, Pavel a beneficiat de cetățenie romană, conform doxologia.ro.
Amândoi apostolii au murit martiri în aceeași zi, pe 29 iunie, în anul 67 d.Hr., motiv pentru care sunt prăznuiți împreună.
Ocrotitorii penitenciarelor din România
Prin două protocoale încheiate în anii 1993 și 1997 între Patriarhia Română și Ministerul Justiției, Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost desemnați ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. De asemenea, prin Legea nr. 293/2004, data de 29 iunie a fost declarată oficial „Ziua personalului din sistemul administrației penitenciare”.
Această legătură simbolică are la bază faptul că ambii sfinți au fost întemnițați pentru credința lor și pentru mărturisirea lui Hristos, devenind astfel protectori ai celor lipsiți de libertate.
Sânpetru de Vară, o legendă populară
În tradiția populară, sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel din 29 iunie este cunoscută ca Sânpetru de Vară, marcând miezul verii agrare și începutul secerișului. Sfântul Petru este considerat patronul agriculturii, al ploii și căldurii, și cel care pedepsește cu tunete și grindină pe cei necredincioși.
O veche legendă spune că Sfântul Petru umbla pe pământ în haine de țăran, iubind munca și simplitatea. Pentru credința sa, Dumnezeu l-a ridicat la Cer și i-a dat cheile Raiului. Se mai spune că atunci când plesnește din bici, din scânteile căzute se nasc licuricii, semn al prezenței și binecuvântării sale.
Tradiții și obiceiuri populare
Ziua de 29 iunie este bogată în tradiții. În multe zone din România, oamenii fac pomeni pentru cei adormiți, considerând că Sânpetru este „păzitorul porților Raiului”. Se oferă colaci, mere, miere, fructe și lumânări, care sunt sfințite în biserici și împărțite săracilor sau celor apropiați.
În zonele montane, ciobanii îl cinstesc pe Sânpetru ca ocrotitor al turmelor, aducând rugăciuni pentru ploaie, sănătate și belșug. Conform tradițiilor populare, pentru a alunga spiritele rele ce se presupune că umblă în această perioadă, gospodarii presărau sare, aprindeau tămâie și busuioc și curățau simbolic casele și grădinile.
Sursa: Tion.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!