PARIS. În prezenţa preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic, Thomas Bach, şi a preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, defilarea delegaţiilor pe Sena a început cu o ambarcaţiune care transporta echipa Greciei, urmată de alta purtând echipa refugiaţilor.

Prima secţiune a spectacolului se numeşte „Enchanté”, formulă de bun venit a în franceză, prima din cele 12 astfel de tablouri, pentru a evoca istoria, cultura, gastronomia sau spiritul francez, potrivit regizorului ceremoniei, Thomas Jolly.

Showul a continuat cu Lady Gaga interpretând în franceză o melodie clasică „Mon truc en plume”, de Zizi Jeanmaire. Au urmat 80 de artişti de la Moulin Rouge, cu celebrul dans de cabaret French can-can.

S-au succedat în ordine tablourile Synchronicité (sincronicitate), Liberté (libertate), Egalité (egalitate), Fraternité (fraternitate).

Între artiştii care au încântat asistenţa a fost pop starul francez Aya Nakamura, au fost difuzate scene din celebrul muzical Les Misérables (Mizerabilii), pus în scenă la Teatrul Chatelet, dar şi solista de operă Marina Viotti, acompaniată de trupa de heavy metal Gojira.

Mezzo-soprana Axelle Saint-Cirel, îmbrăcată într-o rochie reprezentând steagul Franţei, creaţie a casei de modă Dior, a interpretat La Marseillaise, reorchestrată de compozitorul Victor le Masne, pe acoperişul Grand-Palais.

În capitolul şase, Sororité, au fost prezentate zece femei franceze celebre în istorie, prin intermediul unor statui aurii care au ieşit din Sena: Olympe de Gouges, Alice Milliat, Gisele Halimi, Simone de Beauvoir, Paulette Nardal, Jeanne Barret, Louise Michel, Christine de Pizan, Alice Guy şi Simone Veil.

Tabloul al şaptelea a fost Sportsmanship (sportivitate), legând istoria Franţei de sporturile moderne.

Capitolul opt, Festivité (festivitate), a cuprins ultimele 70 de delegaţii, printre care şi cea a României, care i-a avut purtători de drapel pe canotorii Marius şi Ionela Cozmiuc, soţ şi soţie. România participă la JO 2024 cu o delegaţie de 106 sportivi (atleta Florentina Iuşco a fost exclusă din echipă, după ce a fost suspendată pentru dopaj), care vor concura la 18 sporturi.

Ultimele trei delegaţii au fost ale Australiei (Brisbane 2032), Statelor Unite (Los Angeles 2028), gazdele viitoarelor ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară, şi Franţei, gazda JO 2024. Înaintea Franţei, a avut loc o legătură directă cu Polinezia Franceză, gazda probelor de surfing.

Capitolul nouă al ceremoniei a fost Obscurité (întuneric), menit să ne reamintească fragilitatea planetei, relevând problemele cu care se confruntă umanitatea prin intermediul piesei Imagine, creată de John Lennon şi Yoko Ono şi interpretată de Sofian Pamart la pian şi de solista Juliette Armanet.

Capitolul zece Solidarité (solidaritate) a prezentat un ofiţer de jandarmerie pe un cal de metal, purtând o mantie cu cercurile olimpice, care a străbătut traseul paradei pe Sena. Călăreaţa a adus drapelul olimpic, care a fost înălţat în faţa tribunei oficiale, la Trocadéro, pe acordurile Imnului Olimpic, interpretat de Corul Radio France şi Orchestra Naţională a Franţei, dirijată de românul Cristian Măcelaru.

Capitolul 11, Solemnitate, a constat în acordarea Premiului Laurii Olimpici lui Filippo Grandi, Înalt Comisar ONU pentru Refugiaţi şi un mare susţinător al echipei olimpice a refugiaţilor.

Parisul găzduieşte Jocurile Olimpice de vară pentru a treia oară, după ediţiile din 1900 şi 1924.

În total circa 6.800 de sportivi din cele 206 comitete olimpice naţionale au traversat cei 6 kilometri pe Sena, de la Pont d’Austerlitz până la Trocadero, la bordul a 85 de vase, în faţa a 320.000 de spectatori, pe o vreme ploioasă.

Organizatorii au construit un întreg film pe marginea poveştii torţei olimpice, care iniţial se pierduse, ajungând pe un stadion gol. Noroc cu Zinedine Zidane, apărut de nicăieri, care a trimis torţa olimpică pe drumul cel bun, unde nişte copii au recuperat-o şi au adus-o cu o barcă pe Sena.

Pentru România şi pentru sportul românesc momentul excepţional al serii l-a constituit prezenţa Nadiei Comăneci alături de nume sonore ale sportului mondial precum Rafael Nadal, Zinedine Zidane, Carl Lewis sau Serena Williams, ducând torţa olimpică pe ultima sa bucată de drum.

Modificări

„Toate tablourile au fost menţinute, dar bineînţeles că au fost modificări, a trebuit să eliminăm anumite secvenţe”, a declarat Thomas Jolly, explicând că ploaia le-ar fi făcut periculoase. „Am revizuit o mulţime de lucruri în timpul zilei. Ploaia chiar şi-a dorit să fie acolo, dar s-a oprit imediat după ceremonie. Numai noi ştim ce s-a păstrat, însă ceea ce a fost livrat în această seară este destul de aproape de ceea ce am proiectat”, a subliniat el.

Preşedintele Comitetului de organizare 2024, Tony Estanguet, a mărturisit la rândul său că i-a plăcut ceremonia şi a trăit un moment superb/

„Nu am fost cruţaţi, dar până la urmă ‘opera’ este destul de frumoasă”, a rezumat directorul ceremoniilor Paris-2024, Thierry Reboul.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat deschise Jocurile Olimpice de la Paris, în prezenţa preşedintelui CIO, Thomas Bach, şi a numeroşi invitaţi de rang înalt.

Jocurile Olimpice de la Paris se vor desfăşura în intervalul 26 iulie-11 august, iar Jocurile Paralimpice vor avea loc în perioada 28 august-8 septembrie.

În cele 19 zile ale competiţiei olimpice se vor desfăşura 329 de probe sportive. 20.000 de jurnalişti sunt acreditaţi pentru a relata din cele 35 de locaţii dedicate ale competiţiei olimpice, iar 45.000 de voluntari s-au angajat să se implice pentru a sprijini buna desfăşurare a acestei ediţii a Jocurilor Olimpice.

Sursa: AGERPRES