Iubitorii „Bătrânei Doamne” nu pot uita că la 1 septembrie se împlinesc 72 de ani de la inaugurarea stadionului UTA, cu ocazia meciului de campionat dintre ITA (la vremea aceea) și Ciocanul (fostă Maccabi) din București, meci câștigat de „textiliști”, scor 1-0, prin golul înscris de Petschovschi. Făcând „săpături” în presa vremii am găsit date interesante despre cum s-a ridicat stadionul. Astfel, la data de 22 ianuarie 1946, ziarele anunțau că Primăria Arad a aprobat vânzarea unui teren din apropierea fabricii Industria Textilă Arădeană, în vederea ridicării unui stadion. Un reportaj realizat pe șantierul stadionului la 31 mai 1946 consemna că acolo munceau zilnic, de dimineața până seara, 400 (!!) de muncitori sub conducerea a doi ingineri, pe nume Szomorkenyi și Korper, cu mijloace mai mult manuale. Și rezultatul s-a văzut că la nici 6 luni de la începerea lucrărilor, stadionul a găzduit primul meci, cu 12.000 de spectatori în tribune, jocul fiind radiodifuzat din cabina special amenajată. Stadionul a impresionat prin dotările sale inovative pentru vremea aceea, dar mai ales prin calitatea gazonului, un adevărat covor de iarbă, adus tocmai din Anglia. Baronul Francisc Neuman, mare admirator al formaţiei Arsenal, a încercat şi a reuşit să construiască un mic Highbury la Arad, importând atât forma stadionului londonez de atunci, cât şi culorile alb-roşii ale „tunarilor”.

Arc peste timp

„Astăzi, trecând prin preajma stadionului UTA, nu se poate să nu te întrebi, cum în urmă cu 72 de ani s-a putut ridica o asemenea lucrare, practic cu sapa și lopata, iar în zilele noastre, cu toate dotările tehnice actuale, o lucrare care se putea realiza în cel mult 2 ani, înaintează cu viteza melcului (data finalizării stadionului propusă de constructor, adică 23 noiembrie, este ridicolă). Explicația poate fi una singură… BANII. Sau mai bine zis, lipsa acestora” – concluzionează colaboratorul nostru, Ladislau Török.