„Rigoletto”, sub semnul aniversarilor

De Vasile Filip
„Rigoletto”, sub semnul aniversarilor
Joi seara, Festivalul „Toamna muzicală arădeană” se deschide cu un „Rigoletto” de excepţie.

ARAD. O dată cu deschiderea celei de a II-a ediţii a Festivalului „Toamna muzicală arădeană” (24 octombrie – 7 noiembrie), Filarmonica de Stat Arad celebrează Centenarul Palatului Cultural arădean, întreaga ediţie a festivalului fiind dedicată acestui eveniment. Concertul inaugural este unul de excepţie Operă în concert – „Rigoletto” de Giuseppe Verdi, la pupitrul dirijoral aflându-se maestrul italian Roberto Salvalaio.

Acestui eveniment i-a fost consacrată conferinţa de presă, de ieri, de la Filarmonică, la care au participat „personajele” principale care contribuie la realizarea acestei versiuni originale din opera verdiană: dirijorul italian Roberto Salvalaio, baritonul Valentino Salvini (Rigoletto), tenorul Fabio Buonocore (Ducele de Mantua), soprana Cristina Maria Oltean (Gilda) şi dirijorul corului academic al Filarmonicii, Robert Daniel Rădoiaş.

„Subiectul cel mai extraordinar şi probabil cea mai mare dramă a lumii moderne” a scris Verdi despre „Le roi s’amuse” a lui Victor Hugo, pe care a folosit-o ca subiect pentru opera sa, Rigoletto. Primul dintre titlurile trilogiei populare alături de „Trubadurul” şi „Traviata”, adevărată revelaţie a anilor 1851 -1853, Rigoletto este partitura care continuă experienţele lirice ale Filramonicii de Stat Arad, iniţiate în acest an cu ocazia bicentenarului Giuseppe Verdi.

Versiunea în concert a partiturii verdiene, va prezentată joi, cu începere de la ora 19, pe scena Palatului Cultural. Invitaţilor principali li se alătură mezzosoprana Măriuca Popa (Maddalena), soprana Diana Chirilă (Giovanna, Contesa de Ceprano şi Pajul), basul Gelu Dobrea (Sparafucile şi Contele de Monterone) şi artiştii lirici arădeni, Bogdan Ilisie (Contele de Ceprano), David Buzgău (Marulo) şi Ioan Moţiu (Borsa).

Colaborare

Povestea muzicală a bufonului Ducelui de Mantua îşi are începuturile pe scena operei din Veneţia, în 1851, ca rod al colaborării dintre Verdi şi libretistul Francesco Maria Piave.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !