Bruxelles. „Opțiunea cea mai credibilă este un împrumut pentru reparații (un împrumut folosind active rusești înghețate) și la asta lucrăm. Nu am ajuns încă acolo și devine din ce în ce mai dificil, dar facem această treabă; mai avem câteva zile”, a declarat ea la sosirea la reuniunea miniștrilor de externe ai UE care are loc luni la Bruxelles.

Șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană urmează să discute modalități de finanțare a Ucrainei în următorii ani la summitul care va avea loc în capitala Belgiei începând de joi, cu accent pe acordarea unui împrumut folosind active rusești înghețate.

Belgia, care deține cea mai mare parte a activelor rusești blocate în Europa, se teme de consecințele juridice și financiare ale utilizării acestora pentru a acorda un împrumut Ucrainei, deoarece ar fi vorba despre un mecanism fără precedent.

Kallas a reiterat luni că există diferite opțiuni pe masă pentru finanțarea Ucrainei. Pe lângă un împrumut care utilizează active rusești, Comisia Europeană a propus emiterea de datorii comune pentru a sprijini Kievul.

Șefa politicii externe a UE a subliniat, de asemenea, că președintele Consiliului European, Antonio Costa, a dat asigurări că reuniunea liderilor europeni care începe joi nu se va încheia până când nu se va ajunge la un rezultat – și anume o decizie privind finanțarea Ucrainei.

Deși împrumutul bazat pe active rusești ar putea fi adoptat cu sprijinul unei majorități calificate a statelor membre, excluzând Belgia, intenția este ca autoritățile belgiene să fie și ele de acord.

„Putem acorda împrumutul pentru reparații cu o majoritate calificată. (Împrumutul) se bazează pe active rusești înghețate, ceea ce înseamnă că nu provine din banii contribuabililor noștri, ceea ce este, de asemenea, important, și transmite, totodată, un semnal clar că, dacă provoci toate aceste daune unei alte țări, trebuie să plătești pentru reparații”, a comentat Kallas luni.

Ea a recunoscut că acest „împrumut pentru reparații” poate fi adoptat cu o majoritate calificată, dar a recunoscut, de asemenea, că fără Belgia „nu ar fi foarte ușor, deoarece dețin majoritatea activelor și cred că este important ca ei să fie de acord cu tot ceea ce facem”.

În plus, Kallas a afirmat că „unele țări din Europa sunt mai obișnuite cu amenințările reprezentate de Rusia decât altele”.

„Acestea sunt doar amenințări. Dacă rămânem uniți, suntem mult mai puternici, iar acestea sunt doar amenințări pe care le proferează Rusia”, a spus ea.

Kallas a afirmat, de asemenea, că alternativele la utilizarea activelor rusești nu se bucură de suficient sprijin în rândul statelor membre.

Șefa diplomației europene a avertizat, de asemenea, că obținerea controlului asupra regiunii ucrainene Donbas nu este obiectivul final al președintelui rus, Vladimir Putin.

„Dacă obține Donbasul, atunci fortăreața a căzut și avansează pentru a cuceri întreaga Ucraină. Dacă Ucraina cade, atunci și alte regiuni sunt în pericol. Știm acest lucru din istorie și ar trebui să învățăm din istorie”, a declarat ea.

Kallas a spus că eforturile depuse pentru a realiza pacea în Ucraina sunt foarte binevenite, dar a afirmat că „este, de asemenea, clar că ne dorim o pace durabilă, un armistițiu durabil și o pace sustenabilă”.

„Pentru a avea o pace sustenabilă, nu trebuie să existe nicio flexibilitate. Dacă agresiunea este recompensată, vor avea parte de și mai multă. Am văzut acest lucru în istorie”, a comentat Kallas, care a cerut totodată „să se dea socoteală pentru crimele comise”.

Pe de altă parte, Kallas a anunțat că miniștrii de externe ai Uniunii Europene vor impune sancțiuni asupra a alte aproximativ 40 de nave care sunt folosite pentru a eluda sancțiunile impuse Rusiei din cauza războiului său din Ucraina.

Sancționarea mai multor nave din așa-numita „flotă fantomă” înseamnă „privarea Rusiei de mijloacele de a finanța acest război”, a declarat Kallas luni la Bruxelles.

Navelor nou sancționate li s-ar interzice intrarea în porturile europene și obținerea unei asigurări. De asemenea, sunt planificate sancțiuni precum înghețarea activelor împotriva acelora care susțin funcționarea „flotei fantomă”.

În plus, blocul comunitar intenționează să deschidă discuții cu statele sub ale căror pavilioane sunt înregistrate navele, solicitând acordul acestora pentru a permite forțelor navale ale UE să inspecteze petrolierele.

„Flota fantomă” este răspunsul Rusiei la plafonarea prețului internațional al petrolului impusă exporturilor de combustibili fosili rusești.

Moscova a încercat să ascundă originea petrolului său folosind diverse metode, cum ar fi oprirea sau manipularea transponderelor prin satelit sau transferul de petrol între petroliere în apele internaționale, amintește dpa.

Sursa: AGERPRES