De ridicol se umplu şi cei din justiţia subordonată puterii, care încearcă „mazilirea” Laurei Codruţei Kovesi, fost şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Din drumul spre funcţia de procuror şef european. Nu trebuie să fi specialist în drept să observi că dosarul este unul „cusut cu aţă albă”. E bazat pe mărturia lui Sebastian Ghiţă, fost deputat PSD, fugit din ţară în 2016, înainte de a-i expira imunitatea parlamentară. Acesta se sustrage unui mandat de arestare preventivă emis în Dosarul Asesoft şi nu se întoarce în ţară pentru a nu ajunge după gratii. Asta nu-l împiedică să „toarne”. De aici şi posibila mită, în valoare de 268.689,36 lei, primită de Kovesi pentru extrădarea din Indonesia a fostului director FNI, Nicolae Popa. Un dosar clasat în 2017 de Parchetul General, dar scos de la naftalină exact când trebuia pentru a agita apele (şi) în politica românească.

Nu puţini sunt cei care spun că totul miroase a răzbunare, ca „monedă de schimb” pentru mizeriile lui „Portocală” şi a celorlalţi procurori aserviţi unui grup de interese din cealaltă „tabără”. Alţii, precum „Nuţi” Udrea urlă „ca din gură de şarpe” să se audă din Costa Rica: „La puşcărie! Minim 6 ani!”

Ce uită cei aflaţi, efemer, la „butoanele” justiţiei sunt vorbele scriitoarei americane Jodi Picoult: „Când începi o călătorie de răzbunare, începe prin a săpa două morminte: unul pentru duşmanul tău şi unul pentru tine”. Setea de putere şi răzbunare a lui Dragnea et company este descrisă perfect de Victor Martin, prozator SF, care spunea: „Politicienii români preferă să învingă în mod lamentabil”. Din păcate!