Dacă cineva ne-ar fi oferit 40 de puncte și locul 8 la finalul sezonului regulat înainte de startul acestui campionat, am fi semnat cu ochii închiși. Pentru UTA! Că roș-albii au ajuns în ipostaza de a disputa ultima etapă cu calificarea în play-off pe masă este indiscutabil (și) meritul antrenorului Mircea Rednic. Care a găsit, în multe din jocurile din această primăvară, soluțiile câștigătoare. Pentru acest lucru merită aplauzele suporterilor „Bătrânei Doamne”.

Din păcate, cel puțin în jocurile cu Rapid și Dinamo, același Rednic ne-a făcut să plângem și să ne întrebăm cum Dumnezeu la experiența lui nu a observat că Omondi, Luckassen, Conte ori Morar au fost mâini moarte. În tot acest timp l-a „pedepsit” pe Rareș Pop – jucător pe care nu-l are la inimă – , după o primă repriză foarte bună cu FCU Craiova, pentru că n-ar fi făcut faza defensivă. Și ar mai fi multe să-i reproșăm… dar mai avem un play-out înainte și trebuie să rămânem alături de UTA. Pentru că este echipa fanion a Aradului și de cinci ani este în elita fotbalului românesc.

În privinţa vocilor, deloc puţine, care vorbeau despre un aranjament „roş-alb” orchestrat de dinamovistul Rednic, le consider speculaţii şi nimic mai mult. Şi îmi amintesc de vorbele scriitorului american Dale Carnegie: „Majoritatea dintre noi suntem plini de prejudecăţi, suspiciune şi frică şi ne este foarte greu să renunţăm la propriile păreri”.

Cum să te gândeşti la un blat în meciul cu Dinamo, câtă vreme jucătorii utişti aveau salarii în plus, în contractele semnate cu clubul, dacă intrau in play-off? O grămadă de bani, pe care i-au pierdut prin ratarea accederii între primele şase forţe din Superliga.