Este tot mai clar că alegerile locale din acest an se vor desfășura sub influența pandemiei, iar tehnicile folosite în toate campaniile trecute nu vor mai putea fi aplicate. De la întâlnirile cu oamenii, la petrecerile câmpenești sau la adunări, la campania din ușă în ușă, toate vor fi anulate sau desfășurate la un nivel mult mai mic, fără posibilitatea de a impacta direct modul în care votantul își va alege conducătorii locali.

Pandemia obligă partidele să își mute campaniile electorale în mediul online, să găsească noi metode de a le atrage atenția votanților și să genereze discuții. Situația este una complet nouă pentru votantul român, care a mai „gustat” câte puțin din ceea ce înseamnă politică făcută pe rețelele de socializare, dar votantul activ, cel care iese de regulă din casă ca să pună ștampila pe candidatul său nu este acel votant care va sta toată ziua pe forumurile, grupurile și paginile de socializare. Cel mai mare segment de votanți o reprezintă așa numită clasă de mijloc. Ca exemplu, la ultimele alegeri, cele prezindențiale din toamna lui 2019, arădenii cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani au ieșit cel mai mult la vot, urmați fiind de cei peste 65 de ani. În tot acest timp, tinerii, cei mai familiarizați și activi în mediul online, au avut cea mai slabă prezență la urne. Situația este similară și dacă e să comparăm ultimele date de la alegerile locale de acum 4 ani. Din nou, în Arad, cele mai multe voturi au venit din rândul celor de peste 45 de ani.

Analiza demografică a prezenței la vot arată în mod evident că toate partidele vor fi puse la încercare. Privind retrospectiv, USR este partidul care a câștigat pe valul unor mișcări susținute în mediul online, reușind să capaciteze tendința de nemulțumire a tinerilor și scoțându-i pe aceștia din amorțeala veșnicului absent de la urne. Dar, tot USR a mers, în mare parte, pe o campanie emoțional negativă, și doar electoratul arădean va stabili dacă această tehnică mai poate da roade sau nu.

PNL s-a repliat încă din pandemie și a început o luptă „la baionetă” pe rețelele de socializare. Impactul vizual a fost construit în jurul mesajului și s-a trecut de la bannere la mesaje video ad-hoc sau profesionale, liberalii mergând în mod clar pe o comunicare cât mai directă cu alegătorul. În situația în care întâlnirile cetățenești și comunicarea directă nu mai sunt instrumente ce pot fi folosite în această toamnă, liberalii au mutat „agora” pe grupurile virtuale.

Poate printre cele mai greu încercate partide, în această bătălie electorală, este PSD. Imaginea „partidului roșu” a fost atât de puternic impregnată pe retina alegătorilor să se încerce o astfel de campanie. Așa că social-democrații au ales ca, subtil, să schimbe culoarea partidului într-una mai plăcută posibilului alegător. Schimbarea de brand a PSD este poate cea mai evidentă din ultima perioadă, tradiționalul partid social-democrat alegând să renunțe la roșul strident pentru alb.

Dacă ar fi să facem o paralelă între situația de acum, din politica locală și națională, și cea de acum 4 ani din SUA, vedem că în 2016, Statele Unite își alegea președintele, în persoana lui Donald Trump, după o campanie intensă pe Twitter – rețeaua de micro-blogging. Acum, arădenii și românii își vor alege primarii și toți aleșii locali în baza unor strategii dezvoltate pe Facebook. Singura întrebare care încă rămâne este dacă se va schimba și paradigma votantului tradițional, dacă emoția transmisă virtual va fi suficientă și cum va percepe alegătorul această politică de tip nou.

andreea.pintea@informmedia.ro

citat: – Cum va reacționa votantul tradițional în fața unei campanii atipice duse în special în mediul virtual ?