Este, oare, Dragnea atât de naiv încât nu vede că ideologiile nu mai înseamnă nimic, nicăieri în lume, înafară de islam, că dorinţa cetăţeanului amărât de a trăi cât de cât omeneşte, nu ţine de nicio ideologie? Mă îndoiesc că nu ştie, după cum tare mă îndoiesc că la şedinţele organizaţiei de tineret se vor preda ideologii şi doctrine în loc de cursuri despre lipirea de afişe sau tehnici de tăiere şi distrugere a banerelor adversarilor politici. Din păcate, nu există cu adevărat o şcoală românească de formare a viitorilor oameni politici, oameni care, după ce au urcat treptele necesare , să facă într-adevăr politică, să găsească soluţii pentru ţară. Tinerii ajung să ocupe funcţii în partid pe bază de rudenii, prietenii, apartenenţă la găşti sau în virtutea nivelului de obrăznicie şi golănie în dialog cu adversarul . Cazurile unor tineri instruiţi care ajung în funcţii se pot număra pe degete, iar aici mă refer la toate partidele politice. Organizaţiile de tineret nu sunt învăţate de către „seniori” ce înseamnă politica, politicile, ideologiile şi doctrinele, ci, exclusiv, metodele prin care partidul poate câştiga puterea.
În proporţie zdrobitoare, cei care îşi zic astăzi „seniori” au ajuns să conducă partidele practicând, încă pe când erau la tineret, cocoţarea prin orice mijloace, inclusiv prin manevre de cea mai joasă speţă, învăţate de la foştii „seniori”. Şeful de gaşcă de cartier ajuns preşedinte de partid nu devine, de fapt, om politic, ci şeful unei găşti mult mai mari, mai sofisticate şi mai dăunătoare pentru societate. Mai pe şleau, şeful unei mafii, care va rezista cu atât mai mult cu cât este transpartinică, în ea intrând indivizi cu putere şi influenţă de diferite culori politice. Are, cumva, aceasta de-a face cu ideologiile şi doctrinele? Dacă vreun partid la putere ar dori cu adevărat ca România să beneficieze de oameni politici veritabili, aplecaţi spre căutarea de soluţii pentru prosperitatea societăţii, ar trebui să plece de la sistemul de învăţământ, nu de la câştigarea şi păstrarea puterii de către un partid sau altul.

„Oamenii politici dispuşi să facă politică pentru ţară se formează în timp, iar rolul educaţiei este unul esenţial”