Aşa numita Platformă 100, un grupuscul de ONG-işti stipendiaţi dinafara graniţelor, a primit ordin să reacţioneze de urgenţă împotriva apropierii României de Grupul de la Vişegrad. Drept urmare, Cioloş şi ai săi cer Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe „să precizeze intenţiile de cooperare cu grupul de la Vişegrad”, o aderare a României la acest grup (format din Ungaria, Cehia, Polonia şi Slovacia) punând în pericol deplina integrare a României în UE. Aceasta, deoarece, zice Cioloş, unii membri ai acestui acestui grup au avut poziţionări „ uneori contrare cu valori si principii fundamentale ale UE”.

Dimpotrivă, zice Cioloş, România trebuie să fie „parte a grupului acelor state membre care acţionează pentru redefinirea şi întărirea viziunii europene în acord şi cu aşteptările românilor şi nu pentru limitarea acestora”. Ce vorbeşti, Julien, adică noi trebuie să ascultăm în continuare orbeşte poruncile lui Merkel şi a clicii sale, să mulţumim pentru scuipăturile în obraz şi pentru permisiunea de a fi slujbaşii umili ai imperialilor, în loc să luăm exemplu de la liderii politici din hulitul grup, care nu acceptă pe nemestecate porunci care aduc deservicii ţărilor lor? Păi, dacă acele state sunt aşa de „contrare principiilor şi valorilor europene”, de ce li se acceptă orice, în timp ce României i se impun nişte porcării? Dacă este, cică, „parte” a grupului…bla bla, cum se face că respectivii acţionează permanent împotriva României, nu în favoarea ei?

Cioloş ştie foarte bine că tocmai datorită acestei apropieri de grupul de la Vişegrad tonul privind interzicerea României în Schengen a început să se îndulcească, inclusiv premierul Olandei schimbându-şi opinia vehement contrară cu puţin timp înainte. Deasemenea, Cioloş ştie perfect că dacă vrei să fii tratat la modul corect, să primeşti ceea ce ţi se cuvine, trebuie să-ţi joci cărţile, să negociezi la sânge, să-ţi fructifici avantajele pe care le ai, nu să renunţi deliberat la ele. El, ca premier, tocmai asta a făcut, a acţionat, la comandă, pentru anihilarea tuturor atu-urilor României, iar dacă, în urma dărâmării coaliţiei de guvernare, ar putea reveni, cu tot cu ONG-işti, în fotoliul de la Cotroceni, nu va face decât să continue ce a-nceput.

„Dărâmarea oricărui Guvern care nu respectă orbeşte ordinele dinafară este o prioritate”