Astăzi, în loc să avem de spus un cuvânt mult mai apăsat decât atunci, am ajuns un fel de slugă preocupată de culegerea oscioarelor aruncate sub masă de către stăpânii de la București. Aradul politic a ajuns o jalnică copie a proceselor verbale întocmite la București de către șefii partidelor politice care se bat pentru acapararea ciolanului. Nu există la ora actuală în Arad politicieni care să nu repete papagalicește poruncile de la București, de teamă că dacă îndrăznesc să spună ceva urmează mazilirea. Îmi aduc aminte cu plăcere de foștii lideri ai Partidului Democrat Arad, care își permiteau să critice deciziile proaste ale propriilor guvernanți, să spună răspicat că ministrul cutare sau cutare spune prostii. Pot, fără a lăuda pe cineva, să dau și nume: Gheorghe Seculici, Gheorghe Falcă, Marius Gondor, Iustin Cionca, Gheorghe Feieș, Eusebiu Pistru. De la alte partide: Emil Putin, Florin Remețan, Mircea Purcaru, Dimitrie Muscă, Ioan Crișan, Ioan Cristina, Ioan Cuzman, Flavius Măduța. Nu vorbesc despre alții, ci doar despre cei care aveau curajul să vorbească, să cârtească, atunci când partidele din care făceau parte erau la putere.

Ce avem acum?

Nimic, nada, zero ! Toți, de la toate partidele, indiferent că sunt la guvernare sau în opoziție, repetă papagalicește poruncile de la București. Nimeni nu își permite să aibă altă opinie decât șefii ! În particular, îți spun că ei nu sunt de acord, că au altă opinie, dar chingile disciplinei de partid îi strâng ca niște clești, sub amenințarea afuriseniei în caz de delict de opinie. De la București li s-a transmis porunca să traducă prin interes de partid, de clan, de individ, orice face sau sau spune celălalt, să zugrăvească în negru orice face alb celălalt, să convingă prostimea că partidul propriu vrea binele românilor, pe când ceilalți nu vor decât să fure, să se îmbuibe, să pună stăpânire pe țară. Iar ei tac și se supun, de teamă că vor fi maziliți.Păcat, mare păcat, memoria corifeilor arădeni care au făcut Marea Unire merita cu totul altceva. Din partea tuturor politicienilor arădeni, indiferent că sunt la guvernare sau în opoziție. Desigur, ca întotdeauna, există și-puține, foarte puține- excepții, dar nu nominalizez, ca să nu intre în „atenția” șefilor.

Treziți-vă, politicieni ai Aradului, nu vă amenință nimeni cu pușcăria dacă spuneți adevărul”