Cu atât mai mult cu cât aceste provocări sunt complet diferite de cele cu care eram obișnuiți în viața de dinaintea pandemiei și la care am știut, măcar parțial, să răspundem, să reacționăm în perspectiva rezolvării lor. Aveam sentimentul că deținem controlul asupra lucrurilor și relațiilor din viața noastră, iar acum totul pare că se destructurează, incertitudinea din toate ariile vieții crește, iar predictibilitatea viitorului scade pe zi ce trece. Pentru a rămâne în echilibru, ființa umană are nevoie de predictibilitate. Pe termen lung, putem să ne păstrăm igiena mentală doar dacă avem o oarecare previzibilitate a vieții noastre, un minim sentiment de control a ceea ce urmează să se întâmple și ceea ce este cel mai important, un SENS.

Vă propun ca în această perioadă să încercați să identificați și să mobilizați acele resurse interioare care v-au mai fost de folos în situații neobișnuite sau grele și care v-au ajutat să mergeți mai departe. Rememorați un eveniment de viață concrect care în trecut v-a solicitat peste măsură și, inițial, v-a făcut să credeți că nu îi veți face față. Cum ați reușit totuși să îl înfruntați, să îl depășiți și să vă reluați cursul vieții în ritm normal? Care au fost acele trăsături de personalitate ale voastre care v-au scos din întuneric și v-au făcut să credeți că veți putea ieși în câștig din încercare? Care au fost acele persoane la care ați putut apela cu încredere și care v-au fost alături în depășirea obstacolelor? Ce ați învățat din acea situație de viață și în ce mod acea învățătură v-ar putea folosi în situația de față?

Deși creierul reptilian (responsabil pentru instinctul de supraviețuire și sediul obișnuitului) ne transmite că avem de-a face zilnic cu un pericol iminent care ne atacă sentimentul de siguranță, este bine să ne forțăm să mai ascultăm și de neocortex, partea rațională a creierului. Astfel ne va fi mai ușor să contracarăm, în mod conștient, gândurile negre care ne pot invada. De exemplu, atunci când ne facem griji excesive pentru sănătatea noastră sau a persoanelor dragi, și simțim cum gânduri de genul „Voi contacta virusul și voi muri”, „Părinții mei sunt în vârstă și bolnavi, vor muri cu siguranță”, ne putem spune că „Da, este posibil să ne îmbolnăvim, dar poate nimeni dintre cei pe care îi iubesc nu va muri, pentru că noi toți respectăm măsurile de prevenție”.