Unii dintre noi nici măcar nu se vor putea întâlni cu membrii familiei, cu copii, cu nepoți și este posibil să fie nevoiți să își petreacă singuri Crăciunul. Această perspectivă poate fi foarte copleșitoare și poate genera anxietate, stări emoționale greu de suportat, mai cu seamă pentru vârstnici. Indiferent însă de vârsta pe care o avem, este bine să încercăm să privim această următoare etapă ca pe una trecătoare: sărbătorile reprezintă doar câteva zile dintr-un an, iar faptul că am putea fi puși în situația să le petrecem în singurătate reprezintă, de asemenea, o stare care chiar dacă este greu de suportat, nu va dăinui la infinit.

Important ar fi ca în săptămânile care vin să încercăm cu toții să rămânem cât mai conectați cu acei oameni care înseamnă mult pentru noi sau măcar cu o persoană la care să putem apela când ne este greu, care să ne asculte și vocea căreia să ne liniștească, să ne ofere acel sentiment de siguranță că vom reuși să trecem cu bine peste acest an.

Vă sugerez să creați conexiuni și alianțe emoționale puternice, vorbiți cu sinceritate despre ceea ce simțiți, despre cât de mult v-ar plăcea să îi aveți alături pe cei dragi, exprimați-vă nevoile, iar la rândul vostru, încercați să îi ascultați pe cei care au nevoie să vă vorbească. În loc de apeluri telefonice audio faceți apeluri video; văzându-i pe cei tragi va fi un pic mai ușor să recreați în mintea voastră acele momente de împreună cu care erați obișnuiți în perioada de sărbătoare.

Încercați să păstrați în viața voastră aceleași ritualuri de sărbătoare pe care le făceați și în anii precedenți. Pregătiți o mâncare bună, coaceți un cozonac, ornați pomul, decorați casa… oferiți creierului vostru confortul vizual și olfactiv cu care era obișnuit.

Permiteți-vă să visați la momentul reîntâlnirii cu familia. Plănuiți-l în mintea voastră în cele mai mici detalii.

Dacă sunteți singuri, ieșiți cât mai des, posibil zilnic, la plimbare. Simplul fapt că vedeți oameni în jurul vostru, chiar dacă ei poartă mască, transmite minții că nu suntem insule izolate în această lume. Priviți în ochi pe cei pe care lângă treceți și de ce nu, mai trimiteți-le din priviri câte un zâmbet. S-ar putea, ca tot așa, din spatele unei măști să vă surprindă o altă privire zâmbitoare, atunci când vă așteptați mai puțin, dar aveți mai mare nevoie.

Vă sugerez să creați conexiuni și alianțe emoționale puternice”