Conform studiului făcut anul trecut de Common Sense, cea mai mare organizație non-guvernamentală din San Francisco, având ca scop îmbunătățirea vieții copiilor și a familiilor, reiese că media de timp petrecut în fața ecranului este zilnic de 5 ore și 54 de minute în cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 8-12 ani, respectiv 9 ore și 49 de minute în cazul adolescenților cu vârsta între 13-18 ani. Studiul intitulat „The Common Sense Census: Media use by tweens and teens” a fost efectuat pe un eșantion reprezentativ de 1677 de minori din Statele Unite și a avut ca obiectiv cunoașterea obiceiurilor, opțiunilor, a frecvenței și a duratei utilizării diverselor tipuri de instrumente (smartphone, tv, tabletă, laptop) și canale media (social media, youtube, muzică, jocuri). Studiul mai relevă că la vârsta de 11 ani mai bine de peste jumătate dintre copii au propriul lor smartphone.

Citind aceste date și conținutul studiului, mă gândeam cât de util ar fi un un asemenea sondaj făcut și la noi în România, pentru a avea o imagine despre obiceiurile propriilor noștri copii privind utilizarea gadget-urilor. Cu toate că relațiile directe dintre utilizarea în exces a diferitelor instrumente media de către copii și efectul acestora asupra dezvoltării sănătoase a creierului copilului reprezintă un subiect continuu de cercetare la nivel mondial, rezultatele nu permit încă formularea unor poziții ferme în această privință. Ceea ce s-a observat este că tehnologia și timpul îndelungat petrecut în fața ecranului distrag de la învățare, respectiv de la explorarea fizică a lumii prin interacțiune și prin joc. Sunt afectate acele circuite neuronale care controlează, spre exemplu, metodele tradiționale de învățare utilizate pentru citire și scriere, respectiv capacitatea de concentrare. Utilizarea zilnică, timp de mai multe ore a smartphone-ului și, în mod necontrolat, a conținuturilor de pe internet afectează abilitățile de comunicare și dezvoltare emoțională ale copiilor și tinerilor. Efectele deranjante, constatate în viața de zi cu zi, pot fi cunoscute poate pentru mulți dintre noi: întâlnim din în ce mai mai mulți copii mici care în loc de mașinuțe sau păpuși își doresc un telefon, preadolescenți absorbiți de jocuri video fără alte subiecte de discuție cu colegii de generație decât cele legate de evoluția lor în aceste jocuri, adolescenți complet indisponibili de a comunica verbal, față în față cu ceilalți.

Se creează practic două lumi paralele: cea virtuală și cea reală, gadget-urile asigurând un spațiu magic, un refugiu unde ne putem ascunde de provocările vieții adevărate și ne putem amorți mintea și emoțiile. Există riscul ca prin utilizarea în exces a smartphone-ului copiii noștri să dezvolte un stil defectuos de relaționare interumană sau să adopte o modalitate negativă de a face față stresului, prin distanțare și detașare.

„Tehnologia și timpul îndelungat petrecut în fața ecranului distrag de la învățare, de la explorarea fizică a lumii prin interacțiune și prin joc”