E mai mult decât o găinărie

Şi vor depăşi în consecinţe estimările preşedintelui Traian Băsescu, cel care a ales să tacă suspect, în acest caz. Aici nu e vorba de o găinărie minoră. Îl auzeam, acum două zile, pe Tiberiu Ridzi, soţul doamnei ministru, într-o intervenţie la un canal tv., spunând, plin de indignare, că sunt trataţi de parcă ar fi cei mai mari hoţi din ţară. Ceva asemănător spunea şi Monica Iacob Ridzi, când ne îndemna să ne uităm la cât de mulţi bani risipesc alţi miniştri. Pe firul unui asemenea raţionament, am putea ajunge la concluzia că, dacă toţi fură, de ce n-ar mai putea fura încă unul sau doi?

Problema se pune însă altfel. Ministrul şi-a pierdut credibilitatea în faţa cetăţeanului. Ca să nu mai vorbim de descalificarea sa în faţa sportivilor, câtă vreme nu a plătit încă, după lege, campionii europeni şi mondiali, iar federaţiile se împrumută de la particulari. Pentru că a risipi, într-o zi!, o sumă echivalentă cu bugetul pe un an al Federaţiei Române de Box, după care să declari că nu te interesează cum au fost cheltuiţi banii, este o probă de iresponsabilitate. Întreaga prestaţie a Monicăi Iacob Ridzi pune sub semnul întrebării nu doar responsabilitatea sa, ci şi trăsăturile de caracter, moralitatea acestei doamne. Senzaţia pe care o induce în rândul oamenilor este aceea că lupul a ajuns paznic la oi.

O puternică lovitură a primit însă şi PD-L. Pentru că acest caz se asociază facil cu problemele lui Adriean Videanu, mai ales cele legate de Primăria Capitalei, cu cele ale lui Mihai Stănişoară, în afacerea cu Primăria din Turnu Severin etc. Or, ce predicau „portocalii”, iar mai tare decât ei, Traian Băsescu? Nu anunţau ei un război necruţător împotriva corupţiei şi întronarea moralităţii? Cum să nu! Nu ne impuneau ei, prin premierul Boc, să strângem cureaua şi să dovedim responsabilitate în gospodărirea banului public, a bugetului? Ba, da! Numai că dumnealor uită de toate, şi de angajamente, şi de principii, şi de moralitate de cum apare cea mai mică şansă de a-şi servi interesul propriu şi cel al prietenilor, al clientelei. La urma urmei, sunt făcuţi, toţi, din acelaşi aluat.

T.M.