Am cunoscut destule pupile angajate, deîndată ce au rămas însărcinate, de către rude, prieteni sau directoraşi cu salarii exorbitante, doar în ideea ca, după aceea, statul român să le plătească timp de doi ani cu sume care sfidează bunul simţ. Uite că nu sunt de acord ca eu, cetăţean al statului român, să îmi rup de la gură ca unele mămici, pupile cu pile să câştige de trei ori mai mult decât mine.
Sunt de acord că suntem la pământ cu natalitatea, că aceasta trebuie încurajată, inclusiv prin acordarea unor indemnizaţii pentru creşterea copilului, dar consider că un procentaj raportat la salariul mediu, indiferent cât au câştigat mămicile înainte, ar fi mult mai corect. Inclusiv faţă de acele mămici care înainte de sarcină s – au spetit pentru şase sau şapte milioane de lei vechi la nu ştiu ce patron hrăpăreţ. Pe mămicile pupile nu le – au afectat prea mult tăierile lui Băsescu şi Boc, dar pe celelalte le – au adus în pragul disperării, obligându – le să renunţe la indemnizaţie şi să meargă la lucru sau să taie drastic din cheltuielile familiei, inclusiv din banii pentru pampers sau lapte praf. Pe scurt, prea de multe ori statul, adică cetăţeanul, este jefuit prin diverse şmecherii, iar aceasta nu mai poate continua.
Citiți principiile noastre de moderare aici!