Asta, deşi ştie foarte bine că lui Victor Ponta nici nu îi trece prin cap aşa ceva. O posibilă instalare prematură a lui Crin Antonescu la Cotroceni ar grăbi ruperea USL şi declanşarea unei lupte surde între PNL şi PSD, fiecare încercând să-l scoată pe celălalt de la guvernare, inclusiv prin alierea cu actualul duşman, PDL, transformat într-un partid- Vezi, Doamne- curăţat de gunoaie şi primenit cu oameni curaţi. Indiferent că Antonescu şi-ar dori sau nu acest lucru, odată plecat la Cotroceni nu ar mai avea niciun control asupra partidului, iar preşedinte, în locul său, ar veni unul care niciodată nu a văzut cu ochi buni alianţa cu PSD.
Într-o asemenea dispută, PSD ar fi total dezavantajat, nu pentru că, la o adică, nu ar fi capabil să accepte o nouă aliere cu PDL, de această dată de pe poziţie dominantă, ci pentru că noul partid al lui Băsescu şi MRU este de pe acum declarat unul de sorginte liberală. Or, este evident că boborul mai degrabă ar accepta o aşa zisă întregire a dreptei, decât o nouă corcire stânga- dreapta, dovedită deja nefuncţională. Dacă, însă, Crin Antonescu rămâne la butoanele PNL suficient de mult pentru a reteza capetele hidrei cârcotaşe, concomitent cu o operaţiune similară a lui Victor Ponta în PSD, consolidarea guvernării USL este cât se poate de posibilă. Rapacii din PSD şi PNL ar putea fi eliminaţi, unul câte unul, iar electoratul chiar ar începe să creadă în schimbare. Cu puţin noroc, până la ora alegerilor prezidenţiale s-ar putea ca în UE să se schimbe curentul, să se renunţe la măsurile aberante de austeritate impuse ţărilor sărace, iar românul să simtă că o duce un pic mai bine. Până atunci, un cal de bătaie, un ţap ispăşitor pentru înrăutăţirea temporară a nivelului de trai pică tocmai bine pentru guvern, în persoana în Băsescu, duşmanul public numărul unu, care, nu-i aşa, încă are în mână pârghii ale puterii, lupta cu el fiind îndârjită.
Citiți principiile noastre de moderare aici!