De la această inițiativă s-a declanșat o adevărată furtună mediatică. Procurorul General al României, Patriarhia, Federații ale părinților, diverse ONG-uri, partidele PSD, AUR, chiar și PNL din cadrul căruia face parte unul dintre inițiatori, au criticat violent acest proiect. Cei mai mulți înțeleg că prin noua lege s-ar favoriza consumul de droguri, chiar legaliza, ceea ce ar face ca tot mai mulți, în special tineri să înceapă să consume. Fals, la fel de fals ca faptul că prin această inițiativă ar scădea consumul de droguri.
O lege care să nu mai pedepsească penal posesia pentru consumul propriu, conform statisticilor din țări care au făcut deja acest lucru, nu va modifica substanțial numărul celor care se droghează, aceștia o vor face în continuare indiferent de pedeapsa pe care o riscă. Marele avantaj al acestei legi este însă altul. Atunci când un stat elimină dosarul penal și riscul de închisoare pentru posesia unor cantități mici de substanțe, beneficiile sociale sunt imediate și măsurabile. Un consumator dependent se va putea adresa unui medic, sau unui terapeut, fără teama că va fi arestat. Prietenii unuia care intră în supradoză ar putea suna la salvare fără teama că va veni și poliția. Poliția, Parchetul și instanțele cheltuiesc sume enorme pentru a urmări, cerceta și judeca posesia unei cantități mici de substanță, sume care ar putea fi redirecționate către combaterea adevăratului pericol, rețelele de traficanți. Un dosar penal la 18-19 ani, marginalizează un tânăr, împingându-l practic spre medii infracționale. Acestea sunt principalele beneficii care ar rezulta din adoptarea noului proiect.
Pe de altă parte acestă inițiativă legislativă ar putea fi un scut pentru distribuitorii stradali, care ar purta la ei doar cantități mici, neincriminabile. Dependenții nu vor putea plăti amenzile, ceea ce ar elimina rolul descurajator al legii punitive. Eliminarea sancțiunii penale, ar putea transmite un mesaj greșit tinerilor, în special adolescenților, ei putând asimilând o amendă pentru posesie cu o abatere minoră, cum ar fi trecerea pe roșu la semafor, ignorând complet riscurile asupra sănătății.
Este o utopie să crezi că poate fi oprit consumul de droguri. Pe birourile DIICOT sunt peste 30 de mii de dosare penale pentru incriminarea posesiei de droguri în vederea consumului propriu. În momentul în care aceste dosare vor fi clasate, în cazul adoptării acestei legi, eforturile se vor putea muta spre combaterea marelui trafic.
Consider că acest proiect legislativ nu este rău, dar ar trebui adoptat doar după ce statul român este pregătit medical, pentru că dependența este o problemă de sănătate, nu una penală. Ar trebui înființate centre de zi cu personal cu pregătire psihologică și unități de detoxifiere în fiecare județ. Numărul deceselor prin supradoză ar fi mult mai mic, s-ar reduce drastic transmiterea bolilor infecțioase și s-ar relaxa presiunea pe penitenciare. Atunci însă, va fi nevoie de personal medical specializat și de centre de reabilitate, de un adevărat sistem împotriva adicțiilor. Zeci de mii de oameni ar fi eliberați din pușcării și ar trebui să intre automat într-un sistem de evaluare și susținere. Are România bani pentru așa ceva? Poate, intrăm într-un cerc vicios, dacă mută destinația fondurilor alocate pentru urmărirea și condamnarea posesiei pentru consum.
Concluzia? O inițiativă care este pretext pentru politicieni să se mai bage puțin în seamă, să aibă păreri care să placă poporului, dar să nu miște un deget pentru a rezolva o problemă tot mai mare, a drogurilor, mai ales a drogurilor în școli.
Trimite articolul
X
Iceman says: Corecta toata analiza, dar ce e de facut? In scoli cica se vand cristale cu 15 lei.
