Mi-e milă de ei şi cred că ar fi meritat mai multă demnitate şi mai puţină nedreptate.
Merg uneori cu maşina şi mi-e imposibil să-i înţeleg pe unii pietoni de vârsta a treia. Încerc să îmi dau seama ce o fi în mintea lor când aleg să traverseze aiurea. Primul exemplu: trecerea pentru pietoni de la Podgoria, sensul dinspre Micălaca, adică o trecere lungă de aproximativ zece metri. Doi bătrâni s-au angajat în traversarea străzii pe verde intermitent. Evident că după primii paşi, s-a făcut roşu. Imediat după ei, încă un cuplu de vârstnici care nici nu s-a mai uitat la semafor a păşit pe zebră. Dată fiind rapiditatea în mişcare specifică vârstei pietonilor, pe când aceştia au ajuns la mijlocul trecerii, la semaforul pentru maşini s-a făcut verde. Ce era să facă şoferii, să dea peste ei?
Al doilea exemplu: după zece minute, pe Bulevardul Decebal. La aproximativ doi metri după trecerea pentru pietoni de la intersecţia cu strada 1 Decembrie 1918, o bunicuţă „sprintenă” s-a gândit să traverseze „în fugă” prin faţa maşinilor. I-o fi fost mai simplu să „alerge” pe şosea, prin loc nepermis decât să facă câţiva paşi până la zebră şi să traverseze strada regulamentar? Două secunde mai târziu, o altă „năzdrăvană” de vârstă apropiată a repetat aceeaşi schemă. Ce să facă şoferii? Frânează brusc şi… se abţin (sau nu) să le spună vreo două.
Dragi bunici şi bunicuţe, cu tot respectul cuvenit vârstei, vă spun: fiţi responsabili! Nu vă mai puneţi viaţa în pericol traversând aiurea! Respectaţi regulile! Fiţi un exemplu pentru nepoţii dumneavoastră!
Citiți principiile noastre de moderare aici!