Rămas bun, Domnule Trandafir!

.  Încă nu ştie unde va trebui să plece dar a primit asigurarea fermă a celor de la judeţ că se va găsi un post pentru persoana lui.

Domnul Trandafir nu prea înţelege ce se petrece. Fusese foarte mândru când se întoarse de la oraş, dascăl în satul lui. Reuşise chiar să-i convingă pe săteni să-şi dea copii la carte. Pe atunci, primise  multe laude că participa la revigorarea învăţământului rural. Acum îi duce pe copiii lui într-o altă parte, la un alt învăţător. Şcoala satului şi-a pierdut eficienţa.

Nu e prost, Domnul Trandafir. Ştie el că eficienţa, este înţeleasă de cei de sus strict în sensul său economic: raportul dintre rezultatele obținute în activitate și eforturile depuse, adică banii investiţi. Nu a înţeles însă cum se poate cuantifica învăţarea alfabetului sau dezvoltarea gândirii, a unor deprinderi sau a unei pasiuni. Chiar şi aşa calculele nu-i par prea corecte. În locul lui va fi angajat un şofer sau doi,  care va conduce o maşină. Maşina consumă benzină, poate se mai şi strică. Drumurile cu siguranţă vor putea crea probleme, mai ales pe timp de iarnă. Atât de mulţi bani să fi valorat el?

Să nu-i uităm pe elevi, cei mai mari abia au vreo 12 ani. E cam devreme să-i faci navetişti. Unii dintre noi ne mai amintim de această categorie socială creată pe vremea comunismului, care pierduse pe drumuri bunul simţ ţărănesc dar nu reuşiseră să asimileze nici politeţea orăşenescă. Singura lor identitate ajunse să fie cea de navetist. S-ar putea ca unii părinţi să refuze chiar să-i mai trimită la şcoală, mai ales iarna. Ce se va întâmpla cu lumea rurală?

Domunul Trandafir a înţeles. El e doar un număr, de la 1 la 15 000, la fel şi copiii săi. Acolo în scripte au fost şi vor rămâne pentru totdeauna un număr. O uşoară fericire îi învăluie încet, încet, sufletul. E liniştit. Ştie că în sufletele atâtor generaţii va rămâne Domnul (sau Doamna)Trandafir. Pentru ei, el va fi întotdeauna un nume de care îşi vor aminti cu respect şi poate cu mult drag, la fel cum în sufletul lui fiecare elev pe care a încercat să-l modeleze, are un nume. Aceste amintiri dragi nu i le poate şterge nimeni.

Rămas bun, Domnule Trandafir!

M.A.