1. Merele. Conțin un compus fenolic, florizina, un antioxidant potent, iar un consum de minimum 100 g mere/zi scade riscul infarctului miocardic la jumătate, în comparație cu persoanele care nu consumă fructe. Coaja mărului este în special bogată în acest flavonoid care inhibă oxidarea colesterolul „rău” – LDL, catalizată de cupru, cu efect puternic protector împotriva asterosclerozei.

2. Prunele. Proaspete sau uscate, prunele sunt o sursă prețioasă de compuși fenolici, fibre alimentare, carotenoizi și acid ascorbic. Peste 60% din fibrele alimentare conținute de prună sunt reprezentate de fibre solubile – pectina, care previne creșterea colesterolului LDL. Prunele au, în plus, un conținut ridicat de potasiu, contribuind, astfel, la prevenția maladiilor cardiovasculare.

3. Nucile, alunele, migdalele neprăjite și nesărate scad nivelul colesterolului total, dar cresc nivelul colesterolului „bun” – HDL, prevenind apariția plăcii ateromice. Consumul regulat de migdale poate reduce riscul maladiilor coronariene cu circa 30-50%. Migdalele sunt bogate în quercetină, vitamina E, flavonoide, fibre alimentare, magneziu, scăzând nivelul colesterolului similar statinelor, dar fără a inhiba biosinteza coenzimei Q10.

4. Căpșunele proaspete, în sezon, sunt bogate în antioxodanți, acid elagic, fibre alimentare, potasiu. Acestea au capacitatea de a reduce nivelul homocisteinei sanguine, marker de predicție a bolilor cardiovasculare.

5. Ananasul crud conține vitaminele C și B6, cupru, mangan și enzima proteolitică și antinflamatoare – bromelaina. Bromelaina are activitate fibrinolitică putând reduce și simptomele anginei pectorale și tromboflebitei.

6. Usturoiul și ceapa. Allicina, compus cu sulf prezent în usturoi, are efect de reduce a lipidelor sanguine, previne tromboza, reduce tensiunea arterială și scade glicemia. Ceapa este un aliment bogat în flavonoizi și în glicozidele acestora. Efectul cardioprotector este exercitat de componentele biologic-active, naturale, conținute: quercetină, acid folic, vitamina C, fibre alimentare, saponină, acid cumaric. Quercetina este un component flavonoid important, conținut în ceapă, cu acțiune de inhibiție a biosintezei hepatice a colesterolului. Colesterolul produs la nivel hepatic reprezintă 70-80% din totatul colesterolului sanguin și numai 20-30% din acesta este reprezentat de colesterolul care provine din alimente.

7. Inul. Semințele de in măcinate înainte de consum au un puternic efect de scădere a colesterolului seric total, dar și a trigliceridelor și a LDL-colesterol.

8. Leguminoasele. Fasolea, lintea, năut pot preveni oxidarea LDL colesterol și contribuie la prevenirea aterosclerozei. Compușii din leguminoase au capacitatea de a lega acizii biliari, scăzând colesterolul total sanguin. Fibrele alimentare din fasole au efect de detoxifiere a mediului colonic, stimulând eliberarea bolului fecal.

Consumul regulat de migdale poate reduce riscul maladiilor coronariene