Acest lucru nu înseamnă că, odată ce renunțăm la produsele de origine animală, vom consuma alimente de post, dar de slabă calitate nutrițională. În Post, meniurile noastre se bazează pe carbohidrați simpli, care ne aduc multe calorii, dulciuri multe, vegetale puține, grăsimi nesănătoase. Ca sursă de carbohidrați în post ar fi indicat să apelăm la leguminoase. Leguminoasele sunt alimente cu o mare valoare nutriţională, bogate în proteine, carbohidrați, minerale și fibre. Lintea, năutul, fasolea şi mazărea nu ar trebui să lipsească din meniul nostru, cel puţin de 2-3 ori pe săptămână, datorită beneficiilor pe care le aduc sănătății. Sunt sărace în grăsimi și sare, nu conțin colesterol, îmbunătățesc funcționarea sistemului digestiv, micșorează colesterolul „rău” (LDL), nu au impact major asupra glicemiei datorită fibrelor pe care le conțin, sunt surse de antioxidanți.

1. Fasolea roșie. Seamănă ca formă cu ficatul și are aproximativ culoarea acestuia, mai exact are două variații de culoare: un roșu închis și un roz pal. Este o sursă excelentă de mangan (42% din necesarul zilnic), fier (29% din necesarul zilnic), fosfor (25% din necesarul zilnic) și cupru (21% din necesarul zilnic). Este, de asemenea, bogată în folați, tiamină (B1) și vitamina K. Contribuția fasolei la sănătatea noastră se datorează antioxidanților pe care îi conține, care combat stresul oxidativ cauzat de radicalii liberi, produși în timpul proceselor metabolice normale, dar care apar și ca urmare a factorilor externi, precum poluarea, chimicalele sau toxinele din mediu.

2. Lintea. Oferă numeroase beneficii, fiind o sursă extraordinară de proteine și de fibre, care ajută la scăderea colesterolului „rău” – LDL. Este bogată în complexul de vitamine B, în special în folați – foarte importanți pentru sănătatea inimii și a femeilor însărcinate. Este o sursă bună de fier (37% din necesarul zilnic), ceea ce o face indispensabilă în dietele vegetariene. Având 26% proteine, lintea se situează pe locul trei în topul legumelor cu cea mai mare cantitate de proteine, după boabele de soia și cânepă. Este, de asemenea, o sursă de mangan (49% din necesarul zilnic), fosfor (36% din necesarul zilnic) și cupru (25% din necesarul zilnic).

3. Năutul. La fel ca toate leguminoasele, năutul este bogat în proteine vegetale, fiind o sursă excelentă de folați (71% din necesaru zilnic), tiamină (13% din necesarul zilnic), vitamina B6 (11% din necesarul zilnic), mangan (84% din necesarul zilnic), magneziu (20% din necesarul zilnic). Este bun pentru moral deoarece conține molibden, un mineral esențial și triptofan (85mg la 100g năut), un aminoacid care ajută organismul să combată anxietatea și depresia. Este o sursă bună de fibre, mai ales insolubile, care adaugă masă scaunelor prevenind, astfel, constipația.

4. Mazărea. Mazărea verde este sursă naturală de săruri de fosfor, potasiu și fier și de vitamine (A, C, B și E), în timp ce mazărea uscată are mai multe proteine, glucide și amidon decât cea verde. La fel ca toate leguminoasele, mazărea conține cantități mari de proteină, carbohidrați, fibre, vitamine și minerale. Fibrele din mazărea uscată, solubile în proporție de 95%, mențin o funcționare optimă a intestinului, iar carbohidrații din mazărea uscată măresc glicemia mai puțin decât cartofii, spre exemplu, aspect important pentru persoanele diabetice.

„Leguminoasele sunt alimente cu o mare valoare nutriţională, bogate în proteine, carbohidrați, minerale și fibre”