Alături de proteine și lipide, carbohidrații sau glucidele fac parte din categoria macronutrienților, ceea ce înseamnă că trebuie consumați în cantități destul de mari, pentru a menține organismul în viață. Sursa principală și, de fapt, preferată a organismului pentru energia zilnică se află în carbohidrați. Rezervele de carbohidrați din organism sunt relativ mici, acest macronutrient consumat în exces fiind transformat în organism în țesut adipos sau grăsime, lucru care conduce la creșterea nivelului de trigliceride și colesterol. Atunci când consumăm carbohidrați, tractul digestiv îi descompune în zaharuri, care sunt absorbite în sânge. Toți carbohidrații sunt transformați în glucoză, care este folosită direct de diferite organe și mușchi drept sursă de energie.

Carbohidrații se regăsesc sub două forme: cu „eliberare rapidă” cum sunt zahărul, mierea, malțul, dulciurile și alimentele rafinate, și cu „eliberare lentă” precum cerealele integrale, legumele, leguminoasele și fructele proaspete. Carbohidrații cu „eliberare rapidă” au tendința de a elibera brusc energia, urmată de scăderea acesteia, în timp ce carbohidrații cu eliberare lentă furnizează mai multă energie, de aceea sunt de preferat. Carbohidrații complecși, precum cerealele integrale, legumele, fasolea boabe, lintea sau carbohidrații mai simpli, precum fructele, au nevoie de un timp mai îndelungat pentru a fi digerați, comparativ cu carbohidrații rafinați. În rândurile de mai jos, avem câteva exemple de carbohidrați de inclus în alimentația zilnică:

1. Leguminoasele. Din punct de vedere tehnic sunt semințe adunate într-o teacă, păstăile reprezentând o familie de legume hrănitoare, inclusiv fasolea, mazărea, năutul, lintea. Aceste alimente nu sunt doar sursă de carbohidrați, ci și de

proteine, reprezentând un substitut al cărnii în dietele vegetariene. Leguminoasele conțin fibre multe, cele solubile ajutând la reducerea colesterolului din organism. De asemenea, sunt surse de fier, folat, vitamine din complexul B.

2. Mărul. Unul dintre compușii fitochimici ai mărului este quercetina. Cercetările arată că quercetina împiedică producerea modificărilor care fac posibilă apariția cancerului de prostată, reducând, de asemenea, riscul de apariție a cancerului pulmonar. Merele au și un conținut de fibre, un singur fruct putând asigura un aport de până la 5g de fibre. Aproximativ 80% din această cantitate este reprezentată de fibre solubile, prin aceasta mărul având rol de protejare a inimii. Consumul unui măr pe zi ține departe și stomatologul deoarece, atunci când mușcăm dintr-un măr, se curăță de pe dinți o parte din placa bacteriană care aderă la suprafața acestora.

3. Fructele de pădure. Murele, zmeura, afinele, căpșunile sunt pline de antioxidanți, care protejează împotriva afecțiunilor cardiace, a cancerului și a altor afecțiuni. Una dintre substanțele cu efectul de protecție cel mai puternic din fructele de pădure este un compus chimic denumit acid elagic, care oprește compușii chimici toxici să afecteze celulele.

4. Dovleacul. Asemenea majorității legumelor de culoare portocalie, galbenă sau roșie, dovleacul are un conținut mare de carotenoide, inclusiv alfa-caroten, beta-caroten, luteină și zeaxantină. Toate varietățile de dovleac conțin cantități semnificative de fibre și de beta-caroten, care reduc riscul de apariție a cancerului de colon, rectal, de sân, uterin, de prostată sau pulmonar.

Citat: Sursa principală și, de fapt, preferată a organismului pentru energia zilnică se află în carbohidrați

redactia.jurnalaradean@informmedia.ro