O combinație potrivită de nutrienți esențiali în alimentație – apă, proteine, carbohidrați, grăsimi, vitamine și minerale – ar trebui să permită organismului să funcționeze eficient și să ne mențină sănătoși. O dietă sănătoasă asigură organismului cantitățile potrivite din toți nutrienții esențiali de care are nevoie, din diferite surse de hrană. Dacă săptămâna trecută am vorbit despre ce înseamnă excesul din cele trei grupe de macronutrienți (proteine, carbohidrați, lipide), astăzi ne vom referi la alimentele spre care să ne îndreptăm atenția atunci când ne stabilim meniul alimentar:
1. Carbohidrați buni. În această categorie intră carbohidrații care nu au zahăr adăugat: legumele, fructele, cerealele integrale neprelucrate (ovăz, mei, hrișcă), orez brun, paste integrale, pâine din făină integrală neprelucrată. Cu toate că acest tip de macronutrienți reprezintă „bau-baul” dietelor, avem nevoie de ei pentru o alimentație echilibrată. Da, pot duce la îngrășare dacă sunt consumați în exces, dar carbohidrații complecși, bogați în fibre, sunt esențiali pentru o alimentație sănătoasă. Important este să știm să îi alegem, în ce cantitate și cum să îi distribuim pe parcursul unei zile. Carbohidrații sănătoși conțin zaharuri naturale, pe care organismul le poate metaboliza ușor și lent pentru o funcționare echilibrată a creierului, o stare emoțională bună și un nivel optim de energie.
2. Proteine bune. Proteinele sunt prezente în fiecare dintre trilioanele de celule ale organismului. Produsele lactate, carnea, oul reprezintă o sursă de proteină animală de care știm cu toții, însă majoritatea uită de proteina vegetală, și ea o sursă de proteină de calitate, chiar dacă incompletă (lipsind unul sau mai mulți aminoacizi). Quinoa, leguminoasele (fasolea, mazărea, lintea, năutul), ciupercile, semintele de cânepă, fructele oleaginoase, pot fi câteva exemple cărora merită să le acordăm atenție și să le includem în meniul nostru.
3. Grăsimi bune. Grăsimea este foarte bogată în calorii și poate îngrășa, dar, în comparație cu alimentele dulci, duce la o senzație de sațietate mai îndelungată, așa că puțină grăsime poate preveni gustări ulterioare. Organismul uman nu poate produce acizi grași, așa că aceștia trebuie luați din hrana pe care o consumăm. Semințele de in, de floarea-soarelui, de cânepă, de dovleac, avocado, fructele oleaginoase (nuci, migdale, alune de pădure), peștele (oceanic, nu de crescătorie) conțin grăsimi de care avem nevoie și de care nu trebuie sa ne ferim. Ele ajută în procesul de scădere în greutate, micșorarea colesterolului, stimularea imunității și alimentarea organelor reproducătoare, a pielii, a părului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!