Excesul de kilograme permite multiplicarea virusului, cel mai probabil pe seama unei imunități mai scăzute, știut fiind faptul că obezitatea slăbește sistemul imunitar al organismului și crește inflamația, ceea ce îngreunează lupta organismului cu agenții patogeni. Astfel, având în vedere că obezitatea este unul dintre principalii factori de risc pentru COVID-19, ar fi indicat să privim slăbitul ca o necesitate, să încercăm să ne îmbunătățim calitatea vieții prin consumul de alimente bogate în nutrienți, nu doar în calorii, să evităm zahărul și carbohidrații rafinați (principala cauză a kilogramelor în plus), să ne odihnim suficient și să diminuăm stresul (lipsa de odihnă și stresul slăbesc sistemul imunitar), să acordăm atenție sportului, care întărește sistemul imunitar.

Obezitatea, considerată o boală a secolului, este o tulburare de nutriție caracterizată prin creșterea greutății corporale mult peste nivelul greutății ideale, având consecințe nefaste asupra stării de sănătate. Din nefericire, prevalența acestei afecțiuni cronice este în creștere, generând numeroase complicații: diabet zaharat, afecțiuni cardiace și cerebro-vasculare, tulburări locomotorii, hipertensiune arterială, apnee în somn.

Este considerată obeză acea persoană al cărui Indice de Masă Corporală (IMC) depăsește 30, IMC-ul fiind un instrument de evaluare a greutății raportată la înalțime. Excesul ponderal se poate aprecia și după circumferința abdominală. Obezitatea de tip android (abdominală, de tip „măr”, tesutul adipos predominând la nivelul trunchiului) este corelată cu o rată mai mare de apariție a complicațiilor, față de obezitatea tip „pară”, unde grăsimea este localizată în partea inferioară a corpului. Circumferința abdominală mai mare de 88 cm la femei și 102 cm la bărbați mărește riscul dezvoltării problemelor medicale.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 75% din bolile contemporane sunt cauzate de obezitate:

1. Crește tensiunea arterială. Majoritatea pacienților cu hipertensiune arterială sunt supraponderali sau obezi, hipertensiunea fiind și mai frecventă atunci când depozitele de grăsime sunt distribuite preponderent abdominal, sufocând organele interne.

2. Atacă creierul și vasele de sânge. Fiecare creștere de o unitate a IMC a fost asociată cu o creștere de 4% a riscului de accident vascular ischemic și de 6% a riscului de accident vascular cerebral hemoragic.

3. Provoacă diabet. Greutatea suplimentară este asociată cu apariția diabetului de tip 2, grăsimea, în specială cea abdominală, sporind rezistența corpului la insulină, ceea ce duce la o creștere a glicemiei.

4. Conduce la infertilitate. Persoanele obeze se confruntă cu probleme în ceea ce privește conceperea și nașterea unui copil sănătos. Grăsimea localizată în zona abdominală poate inhiba ovulația, iar la bărbați obezitatea scade calitatea spermei și nivelul de testosteron.

5. Provoacă apnee. Apneea în somn, care afectează oxigenarea și buna funcționare a întregului organism, este o tulburare care duce la complicații grave și poate fi tratată prin scăderea în greutate.

6. Îmbolnăvește inima. Pentru fiecare creștere în greutate cu 10% față de normal, incidența afecțiunilor cardiace și riscul de infarct cresc cu 20%.

7. Provoacă dureri de spate. Pacienții care suferă de obezitate prezintă risc crescut pentru anumite afecțiuni ale spatelui, care pot cauza dureri lombare: hernie de disc, fracturi prin compresie, boală degenerativă a discului intervertebral.

„Obezitatea este o tulburare de nutriție caracterizată prin creșterea greutății corporale mult peste nivelul greutății ideale”