O schimbare, oricât de mică, în alimentația de zi cu zi, poate transforma felul în care ne raportăm la starea de bine. Hrana are o influență majoră asupra stării emoționale, mentale și fizice. Fără a oferi un „combustibil” adecvat și de calitate, nu ne putem bucura de un nivel maxim posibil de sănătate. De altfel, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ne oferă o definiție a sănătății: „Sănătatea reprezintă o stare de bine completă, fizică, psihică și socială, și nu doar absența bolii sau a infirmității”. O dietă săracă în substanțe nutritive poate afecta sistemul imunitar, organismul devenind vulnerabil la răceli și gripe. Avem nevoie de toate grupele de alimente (proteine, grăsimi, carbohidrați) pentru o sănătate optimă, calitatea alimentelor consumate, dar și cantitatea, făcând diferența. „În general, omenirea, odată cu îmbunătățirea produselor culinare, mănâncă de două ori mai mult decât cere natura” – spunea filozoful Banjamin Franklin. Așasar, să avem grijă la:

1. Proteinele în exces. Consumul zilnic, și la fiecare masă, a prea multe produse din carne duce la creșterea acidității sângelui, la pierderi de calciu, la suprasolicitarea rinichilor și ficatului, la osteoporoză, constipație sau artrită. Indicat ar fi ca, măcar două zile pe săptămână, să încercăm să exludem carnea din meniul nostru. Pentru unele persoane chiar și laptele de vacă este greu digerabil. Poate provoca reacții alergice, astm, eczeme, oboseală, la vârsta adultă lipsind lactaza, enzima care să digere lactoza, zahărul din lapte. Alegeți ca alternativă laptele de capră, având molecule mai mici și, astfel, mai ușor de descompus.

2. Grăsimile hidrogenate. Grăsimile hidrogenate reprezintă cel mai mare pericol pentru sănătate. Ele rezultă în urma procesului de solidificare a grăsimilor vegetale lichide (margarina), fiind regăsite în produsele de patiserie, dulciuri, înghețată, cartofii prăjiți. Grăsimile saturate din carnea roșie, brânzeturile grase,

produsele lactate, unt – la un consum ridicat – duc la creșterea tensiunii arteriale, expunându-ne la riscul atacului de cord sau al accidentului vascular cerebral.

3. Carbohidrații simpli. Carbohidrații simplii sunt cei pe bază de zahăr rafinat, care nu sunt deloc sănătoși pentru organism. În această categorie intră ciocolata, prăjiturile, bomboanele, biscuiții și orice aliment realizat prin adaos de zahăr, făină sau orez alb prelucrat. În timpul rafinării, cele mai multe vitamine și minerale se elimină, iar alimentele, odată ce ajung în organism, se comportă precum zahărul. Ajung în fluxul sanguin, perturbă nivelul zahărului din sânge și cresc apetitul pentru consumul de dulciuri. redactia.jurnalaradean@informmedia.ro

CITAT: „Fără a oferi un «combustibil» adecvat și de calitate, nu ne putem bucura de un nivel maxim posibil de sănătate”